CSM se flexibilizează

Am primit o veste mare. CSM a decis, de la o zi la alta, să schimbe propriul calendar. Şi propria regulă a jocului. Asa cum, de altfel, mulţi analişti au prevăzut. Şi nimeni nu poate afirma că această transformare nu este efectul Cotroceniului, flexibilizându-se, din nou, CSM lucrează la comandă. Politică.

Atunci când nu se prea ştia cum o să meargă lucrurile în România, în urmă cu un an, Consiliul Suprem al Magistraturii, Secţia de procurori, şi-a elaborat o procedură proprie, prin care să fie audiaţi şi validaţi sau invalidaţi candidaţii pentru şefia marilor parchete. În urmă cu un an, obiectivul era acela de a tergiversa cât se poate de mult examinarea candidaţilor. Şaizeci de zile. Iar al doilea obiectiv a fost ca selecţia să se facă cu dedicaţie. Cu alte cuvinte, condiţiile impuse de CSM erau de aşa natură, încât să câştige doar candidaţii pe care îi doreau procurorii Secţiei Penale.

Aşa ar fi funcţionat acest mecanism şi acum dacă Daniel Morar nu s-ar fi curentat singur, băgându-şi degetele în priză, fără să ştie că, între timp, Băsescu şi Ponta au căzut la înţelegere. Aşa se şi explică de ce CSM s-a grăbit să anunţe declanşarea unei proceduri care ar urma să dureze fix şaizeci de zile. Peste week-end situaţia s-a schimbat. Acum CSM lucrează pe firul scurt.

Cinstit vorbind, în ambele situaţii – Niţu şi Kovesi – CSM, de fapt, s-a pronunţat de mult. În cazul candidatului pentru şefia Parchetului General, în urmă cu câteva luni, atunci când acesta a fost propus de Mona Pivniceru, CSM a dat un verdict negativ. Cum că omul nu ar fi bun. Şi preşedintele la fel. Aici situaţia pare bătută în cuie. Şi numai Ion Luca Caragiale mai poate dezlega şarada. Ar putea CSM, la interval de câteva luni, să se pronunţe invers? Dar Traian Băsescu, ce va face el? Va spune că Niţu e bun acum, după ce în urmă cu câteva luni acelaşi Niţu nu a fost bun?

Cât o priveşte pe Kovesi, ea a fost mulţi ani procuror general. Şi a primit mereu, şi mereu note maxime de la CSM. Chiar şi când a arestat listele electorale în plin proces al alegerilor. Ar putea, acum, CSM să spună altfel? Sau Traian Băsescu?

Stau şi mă întreb de ce, dacă tot a modificat peste noapte procedurile, CSM nu a optat pentru o mişcare-fulger. Adică să-i examineze peste noapte şi să-i valideze sau să-i invalideze tot peste noapte. Cu atât mai mult cu cât, după cum am putut observa, Comisia Europeană plânge după laptele vărsat. Şi ne recomandă să privim bărbăteşte înainte.

În acest context, Ponta iese din joc la fel de fulgerător precum a intrat. Nominalizează un coleg, în persoana domnului Robert Cazanciuc, pentru portofoliul Justiţiei, pe care, deja, Traian Băsescu l-a acceptat telefonic. Acesta va pregăti instalarea noii echipe de procurori. Justiţia de la Bucureşti, care are rezultate din ce în ce mai bune, a primit un nou imbold pentru a lovi ţintele mobile ale Mecanismului de Control şi Verificare. Din nou coabitarea a învins!

Nu-mi rămâne decât să sper că vom auzi urgent de anchete, profesionist făcute, asupra zecilor de cazuri de mari fraude, reclamate de membrii Guvernului Ponta, după auditurile din minister. Şi din marile regii. Şi vom aplauda împreună modul impecabil în care vor fi implementate noile coduri.