Cu ce vaccinăm economia?

Cu un an în urmă, eram plină stare de urgență la nivel național, în plină isterie mondială generată de agresivitatea pandemiei de COVID-19 și în miezul blocajului general produs de măsurile de distanțare socială, de închidere a lanțurilor de transport, de restricționare brutală a mobilității oamenilor și mărfurilor. Îngroziți de amenințarea cu moartea adusă de o “altfel de ciumă”, oamenii s-au refugiat care cum au putut în case, dar economia nu s-a putut “refugia” nicăieri, iar afacerile s-au trezit la rândul lor amenințate cu falimentul. Statele lumii - mai ales cele bogate - s-au grăbit să transmită mesaje de încurajare către economia reală și s-a auzit atunci de ideea de “bani din elicopter”.

         Guvernele de pretutindeni - dar, din nou, mai ales ale țărilor bogate - au depus eforturi de urgentare a soluțiilor de redresare a stării de sănătate (și aici vaccinurile sunt “cheia” succesului) și de redresare a economiilor naționale (iar aici, “cheia” redresării sunt injecțiile financiare guvernamentale). Cu un an în urmă, mai mulți experți (printre care și Dimitrios Goranitis, partener în cadrul Deloitte România) argumentau de ce și economia românească are nevoie de „bani din elicopter” pentru supraviețuirea mediului de afaceri și chiar pentru supraviețuirea financiară a populației.

         Iată-ne un an mai târziu: vaccinurile reduc deja riscul infectării, campania de vaccinare este în plină desfășurare. Economia mondială începe să-și refacă rănile: mai repede în statele în care guvernele au injectat rapid considerabile fonduri în redresarea economiei, mult mai lent în țările în care guvernele “au injectat” doar promisiuni. Ca în România.

         Mediul de afaceri autohton avea nevoie de un colac de salvare. Strigătul disperat de ajutor se făcea auzit încă din aprilie-mai 2020. Dar statul român este surd deopotrivă la strigătul neputincios al cetățeanului și la strigătul disperat al antreprenorului. Un an mai târziu, singurul mod în care poate fi salvat mediul de afaceri autohton rămâne aruncarea unui colac guvernamental de salvare, ce se dorea a fi încă de acum un an “substanțial, imediat și decisiv”. Dar guvernul de azi a eșuat în a-și salva plătitorii de taxe și impozite: departe de a fi “imediat”, ajutorul statului se dovedește a fi mai curând “întârziat”. Departe de a fi “substanțial”, colacul financiar de salvare pregătit de guvernul român este insuficient, neadecvat și chiar “strâmtorat”. Cât despre “decisiv”, este evident că nimic din ceea ce a gândit guvernul în sprijinul economiei reale numai “decisiv” nu este. “Banii din elicopter” nu au cum să ajungă și la antreprenorii români, pentru simplul motiv că statul român nu are “elicopter”.

         Acasă și pretutindeni, pandemia este atacată acum “la baionetă” prin campania de vaccinare. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, sublinia chiar că politica vaccinurilor este o prioritate chiar mai mare decât instrumentele tradiționale ale politicii fiscale și monetare pentru a asigura recuperarea din criză. Și este limpede că „nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță”. Dar când vine vorba de economie, transpunerea intenției declarate de redresare în acțiuni eficiente necesită atât o conducere politică fermă, cât și sprijin financiar substanțial și “imediat”.

         Vaccinarea anti-COVID a populației nu este suficientă pentru a salva și economia, care are la rândul ei nevoie de un “vaccin”. Pe care noi nu l-am inventat încă.