Cutremuraţi-vă, guvernanţilor!

Afirmaţii absolut îngrijorătoare făcute de specialişti recunoscuţi confirmă o realitate despre care se vorbeşte de mult: următorul cutremur ce va lovi România ar putea fi peste nivelul celui din martie 1977.

Adică 7,5-7,6 grade Richter. Într-o ţară cu un grad ridicat de responsabilitate, această informaţie ar fi declanşat o amplă şi urgentă acţiune la nivel naţional. Din păcate, România nu se înscrie în rândul unor astfel de ţări. O spun cu amărăciune, ca locuitor al acestor meleaguri unde se cheltuie peste 100 de miliarde de euro pe an, aruncaţi parcă într-o gaură neagră.

Specialiştii în geofizică şi seismologie vorbesc despre un număr înfricoşător: de la mii până la sute de mii de morţi, în cazul acelui cutremur de mare adâncime.

Am tot aşteptat să văd o reacţie a vreunui guvernant la ştirea foarte serioasă difuzată de televiziuni. Aş, ţi-ai găsit! Grijile lor sunt legate de ocuparea politică a miilor de posturi din teritoriu, de modificarea Constituţiei, de racolarea unor membri ai opoziţiei, de bunăstarea personală prin afaceri cu statul.

De ani mulţi discutăm pe o temă al cărei eşec se va contabiliza printr-un număr foarte mare de morţi. E trist, e macabru chiar, dar e foarte real. E vorba despre consolidarea vechilor blocuri din oraşele vizate de viitoarea undă seismică. Capitala este pe primul loc. Peste 400 de blocuri sunt în vârful listei negre a virtualelor prăbuşiri. Oamenii care locuiesc în ele s-au obişnuit (sau nu?) să trăiască în fiecare zi cu spaima în suflet. Că vine cutremurul şi vor muri. Sau dacă vor avea şansa supravieţuirii, rămân pe drumuri, fără casă.

Primăria Capitalei spune că n-are suficienţi bani pentru consolidări. Ministerul Dezvoltării are un program de "reducere a riscului seismic". Abia se elaborează planurile pentru vreo 10 blocuri din Bucureşti şi altele de prin provincie. Lista e foarte mică în raport cu bugetul şi forţa acestui minister, condus de blonda cu cea mai mare notorietate din România.

Fără să fiu nici o secundă patetic, perspectiva morţilor fără număr în Bucureşti mă îngrozeşte. De aceea vreau să cer Ministerului Dezvoltării să renunţe la ideea năstruşnică de a cheltui aproape 1 miliard de euro pentru construirea unor complexuri rezidenţiale la sate. Ce activitate economică este la sate? Acele case vor îmbogăţi doar nişte firme de construcţii şi vor rămâne în majoritate goale, cu uriaşe cheltuieli de întreţinere.

Peste 2 milioane din românii de la sate sunt în Italia, Spania şi alte ţări UE, unde pot câştiga măcar 700 de euro pe lună. Bani la care aici nu pot visa nici la oraş, dacă ar găsi un job.

N-ar fi mai raţional să cheltuim enorma sumă de 1 miliard de euro pentru consolidarea blocurilor vechi din zonele expuse dramatic la consecinţele unui mare cutremur? Sunt zeci de mii de oameni a căror viaţă este în pericol. Ce e mai important, un moft rezidenţial ori salvarea de la moarte?

Un alt responsabil important e tot în Guvern. Ministrul de Interne, Vasile Blaga. Îl îndemn să relocheze milioanele de euro de la radare performante şi maşini scumpe ale Poliţiei către dotarea IGSU. Oamenii aceia au nevoie de tehnică de intervenţie nouă şi performantă, de echipamente de ultimă oră şi unităţi de elită în Bucureşti, în special. Fără câteva sute de oameni foarte bine pregătiţi şi dotaţi la standard UE, vom scormoni cu Armata prin dărâmături, la fel ca în martie 1977.

Singura unitate care îţi dă nişte speranţe e SMURD. Asta graţie unui profesionist, care nu aşteaptă niciodată să fie împins de la spate. Are un crez şi-l îndeplineşte în fiecare zi.
Se numeşte Raed Arafat.

Mai spun doar atât. Să ne ferească Dumnezeu de un cutremur foarte curând în Bucureşti. Ne rugăm să fie cât mai târziu, până se trezesc guvernanţii.

Adevărata catastrofă va fi incapacitatea prevenirii acestui dezastru din punct de vedere al consolidării clădirilor, apoi a intervenţiilor de urgenţă şi asistenţei medicale. Inginerii constructori, militarii şi medicii care au prins martie 1977 ar trebui să vorbească.

Reacţia autorităţilor în vederea unui cutremur ce va veni (repet, potrivit specialiştilor) ţine de siguranţa naţională. Gradul ei de încălcare se va reflecta în numărul de morţi, răniţi şi rămaşi pe drumuri. Nu e de glumă.