Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Carevasăzică, sentință IREVOCABILĂ în dosarul Fondul Proprietatea: este desființată hotărârea Adunării Generale a Acționarilor, prin care firma britanică Franklin Templeton a fost numită administrator unic.
Cum deciziile judecătorești sunt obligatorii, neaplicarea lor fiind infracțiune, în orice țară cu respect pentru Justiție firma perdantă ar fi constatat, simplu, că n-are încotro și s-ar fi retras.
În România, însă, nerespectarea legilor și a sentințelor judecătorești s-a practicat la cel mai înalt nivel – vezi deciziile Guvernului Boc în privința aplicării legii de majorare a salariilor cadrelor didactice și în privința deciziilor judecătorești referitoare la tăierile abuzive de salarii și de pensii.
A fost arestat Boc sau vreun ministru din cabinetul său? A fost, baremi, amendat cineva? Evident nu, pentru că Procuratura este, nu-i așa, independentă.
Prin urmare, nu miră deloc faptul că managerul Fondului Proprietatea din partea Franklin Templeton, Greg Konieczny, nu spune „Koniec film”, ci, dimpotrivă, reacționează cu un fel de „I don't give a shit”: „Trebuie să observăm că decizia instanței s-a bazat pe un argument strict tehnic, de procedură, și a făcut referire numai la hotărârile acționarilor care au fost aprobate în septembrie 2010. De la acea dată, acționarii Fondului și-au exprimat și confirmat intențiile referitoare la administrarea Fondului de mai multe ori, prin alte hotărâri, și chiar și-au reiterat aprobarea pentru deciziile luate la AGA din septembrie 2010. Vom continua să respectăm aceste hotărâri și să administrăm Fondul în conformitate cu contractul nostru de administrare și cu Actul Constitutiv în vigoare”, a declarat fostul fotbalist polonez. Pentru acesta, o hotărâre AGA, este mai tare decât o decizie judecătorească.
De partea sa, avocata Ioana Sfîrâială (nu înțeleg de ce își scrie numele așa și nu cu doi „î” sau doi „â”, posibil să fie o chestie de marketing), cea care s-a luptat, în calitate de acționar minoritar, cu Franklin Templeton (și iată, a câștigat, teoretic) este conștientă de urmare: „Era previzibil rezultatul, aşa este legea. Actul fiind nul prin constatare judecătorească, el nu poate fi confirmat din nou de către adunarea generală a acţionarilor. Trebuie o nouă hotărâre, votată privind un nou act constitutiv, în condiţiile din 2010, când statul deţinea pachetul majoritar de vot. Dar Franklin Templeton va continua să administreze Fondul Proprietatea în mod ilegal, ignorând o decizie a instanţei”.
Cine are dreptate din punct de vedere moral?
Hotărârea AGA, prin care Franklin Templeton a fost desemnată administrator unic al Fondului Proprietatea, a fost luată la data de 6 septembrie 2010. Tot atunci, s-a aprobat modificarea actului constitutiv al Fondului Proprietatea. Modificările propuse de conducerea de atunci a Fondului trebuiau publicate cu 30 de zile înainte de întrunirea acționarilor. Or, publicarea s-a făcut abia la data de 23 august – cu doar 14 zile înainte de întrunirea acționarilor.
Pare, într-adevăr, „un argument tehnic”, o chichiță avocățească. Și dacă publicarea s-ar fi făcut la termenul legal, pare că nu s-ar fi putut întoarce decizia acționarului majoritar - Franklin Templeton ar fi devenit, oricum, administrator unic.
Dar, aici, cuvântul cheie este „pare”. Un judecător nu poate măsura cu aproximări, este obligat să se raporteze la documente și la lege. Este posibil ca, în particular, judecătorii care au decis în defavoarea Franklin Templeton, să regrete că sunt obligați să o facă. Dar, pe asemenea decizii (și nu pe cele asemenea Curții Constituționale) se bazează statul de drept.
