Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul trecut pe vremea asta, revista Finanţiştii atrăgea atenţia că dacă rata de schimb e lăsată să scape peste 4,42 lei/euro, populaţia va schimba o mare parte a economisirilor din lei n valută. În lunile care au urmat, cursul euro-leu a trecut de 4,42, ajungând chiar la 4,67 lei/euro, şi avertismentul s-a materializat. Depozitele în valută ale populaţie s-au majorat cu 17,4% în intervalul februarie 2012 - februarie 2013, în timp ce economisirile în lei ale menajelor au crescut cu doar 0,6%, mult sub nivelul dobânzilor.
Fireşte că “spasmele” valutare au provocat emoţii debitorilor şi daune băncilor, care s-au pomenit, în ianuarie 2013, cu un nivel al creditelor neperformante de 18,66%. Dar poate că, de fapt, chiar asta s-a dorit, ca depozite - pasive - în valută să finanţeze credite - active - în monedă străină. Din păcate însă, problema de abia de acum se complică. Ce se va întâmpla dacă se mută pasivele băncilor din euro în dolari? Ştiu că e tot valută, dar nu mai e moneda activelor.
Chestiunea în discuţie sigur că depăşeşte graniţele ţării noastre, dar exemplul unui Cipru legat ombilical de România - după cum îi place să spună fostului ministru al Controlului, Ionel Blănculescu - conduce lucrurile exact în această direcţie. Din câte se ştie, măsurile guvernului de la Nicosia le-au depăşit ca lipsă de bun simţ pe cele ale regimului Băsescu. În timp ce în România s-a aplicat principiul “Nu te mai plătesc să munceşti” şi le-au fost tăiate salariile bugetarilor, în insula mediteraneeană s-a intrat de-a dreptul cu bocanii în casa omului căruia i s-a zis: “Îţi iau din ce ai”.
Şi totuşi deşi le-a fost limitat cetăţenilor accesul la proprii bani, şi chiar urmează să fie deposedaţi de o parte din ei, nimic nu interzice schimbul valutar. Cu alte cuvinte, nu există un impediment ca firmele, care au conturi în bănci, să-şi treacă disponibilităţile în dolari şi astfel să nu mai finanţeze active în euro. Oare se va deprecia pe această bază moneda unică şi în final Banca Centrală Europeană (BCE) va fi constrânsă să majoreze dobânda de referinţă? Iar afirmaţiile oficialilor Comisiei Europene potrivit cărora au un proiect de lege prin care doresc să responsabilizeze deponenţii băncilor să devină acţionari oare nu îndreaptă lucrurile tot în sensul devalorizării euro?
Nu e prea greu de presupus că nivelul actual este foarte bun pentru a trece în dolari şi se poate observa cum aceia care au instrumentat “criza” cipriotă au reuşit să lovească toate ţintele posibile. Iar dacă BCE va fi nevoită să majoreze dobânda-cheie ce va fi afectată? Creşterea economică. E drept că până când se va vedea acest lucru va mai dura, dar până atunci nu ne vom plictisi deloc pentru că euro se va deprecia masiv în raport cu dolarul, evoluţia căpătând aspect de “overshooting”.
Supărător rămâne însă faptul că firmele, pe care mediul economic suprataxat de politicieni nu le-a convins să investească şi au preferat să-şi plaseze banii în depozite, sunt pe cale să devină investitori cu forţa. Iar singura cale de a se apăra este să “adopte” moneda celor care nu-şi permit să aresteze capitalismul.
