"E recomandarea mea"

Există mai multe feluri în care poţi propune publicului ceva, un produs, o idee. Poţi, de pildă, să descrii caracteristicile tehnice sau virtuţile speciale ale acelui ceva, să-i explici logica şi avantajele. Sau poţi să mergi pe încredere, să-ţi pui la bătaie reputaţia şi să-i recomanzi scurt: "Ascultaţi-mă pe mine!".

Din când în când, aşa se întâmplă la televizor cu o pastă de dinţi. În finalul clipului publicitar, o domnişoară apare şi spune ferm şi zâmbitor, ca suprem argument: "E recomandarea mea!". Nu ştim exact ce o recomandă pe cea care recomandă. Competenţa ştiinţifică? Celebritatea? Reputaţia? Culoarea dinţilor? Contează mai puţin. Fermitatea ei amicală e concluzia cu care rămâne privitorul.

Poate nu mai ţineţi minte, dar aşa ne-am ales şi cu ANI. De fapt, noi ne-am recomandat-o nouă înşine. Ca să fim primii în clasă. Era împlinirea unui vis de iubire: "draga de ANI". În naşterea acestei instituţii n-a mai contat nimic altceva. Dezbaterile, analizele atente, avizele de specialitate. Iar Europa era bucuroasă, la fel ca şi în cazul DNA, să ne primească pe post de cobai.

Aşa se face că azi avem în faţă încă un eşec în marea epopee a luptei televizate cu corupţia. La începuturi, Monica Macovei "şi-a recomandat" sie însăşi schimbarea conducerii Parchetului. Obiectiv îndeplinit. Pe urmă, a "recomandat" schimbarea legii răspunderii ministeriale. Legea a fost însă invalidată de decizia Curţii Constituţionale, decizie care repeta, special pentru Monica Macovei, o decizie a sa, în acelaşi sens, din 1999!

Acum, ANI devine şi ea o instituţie cu statut amputat, printr-o altă decizie a Curţii, după ce "ani" şi "ani" s-au pompat în ea bani de la buget şi propagandă cu nemiluita.

Multiplicarea la nesfârşit a instituţiilor de control e semnul clar al unui sistem pompieristic, nesigur pe el, capabil doar să peticească, pentru raţiuni politice, ceea ce e legiferat şi să încalece competenţele, de ochii lumii. În lumina noilor reglementări, e de aşteptat ca Executivul să nască şi o instituţie specială de control pentru cei care sunt în concediu medical. Bolnavii vor fi chemaţi la audieri şi la teste şi vor fi obligaţi să-şi actualizeze, probabil lunar, starea de sănătate.

Tot sistemul pus în mişcare de Traian Băsescu în urmă cu cinci ani se bazează pe "recomandări" personale. Fie că e vorba despre achiziţii publice sau despre priorităţi de legiferare, politicienii portocalii nu fac apel la argumente şi la analize. Privesc în camera de luat vederi şi spun scurt: "Credeţi-mă pe cuvânt!".

Aşa s-au născut, în pripă, adevărate "minuni" care azi distrug categorii profesionale întregi şi scot oamenii în stradă. Legea salarizării unitare. Interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Noua lege a pensiilor. Reducerea numărului funcţionarilor de stat în paralel cu creşterea cheltuielilor bugetare. Noua lege a educaţiei. Şi, evident, împrumutul-minune de la FMI, "recomandat" îndelung şi călduros de comandantul suprem al finanţelor publice, Traian Băsescu.

Fie oprim, măcar în al doisprezecelea ceas, "politica pe încredere", fie va dispărea total încrederea în instituţii şi în Constituţie. Să înlocuim vendeta politică şi obsesiile cu analiza profesionistă, altfel vom avea nevoie de decenii să revenim la normal. E recomandarea mea.