Independența energetică și influența regională la Marea Neagră

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a anunțat descoperirea a 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale în subsolul Mării Negre, cel mai mare zăcământ din istoria țării. Erdogan susține că încă din 2023 ar putea să pună în producție aceste resurse şi să devină astfel un exportator net de energie. Turcia ar putea atrage astfel parteneri semnificativi, așa cum își dorea România să o facă cu perimetrele deținute la Marea Neagră. Am putea asista la intrarea prin Bosfor a unor mari producători mondiali, dacă Turcia nu va alege cumva o cale naționalistă și nu va încerca să exploateze gazele cu resurse proprii de producție.  

Pentru Turcia, descoperirea poate fi o mare oportunitate de dezvoltare economică. În primul rând, va putea reduce semnificativ volumul importurilor de gaze naturale, salvând astfel valuta forte ce va fi alocată altor direcții de dezvoltare. Turcia poate scăpa de dependența de importurile de energie din Rusia, Iran, Irak, Azerbaidjan, Qatar şi chiar din SUA și ar economisi astfel circa 40 de miliarde de dolari anual, ar reduce semnificativ deficitul de cont curent și ar întări lira turcească.

Din perspectivă geo-strategică, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale descoperite la Marea Neagră va întări și mai mult doctrina „patria albastră”, lansată ca teorie în urmă cu peste 10 ani de contraamiralul turc Cem Gürdeniz, și readusă pe tapet de președintele Erdogan, o doctrină care încurajează Ankara să-și impună suveranitatea pe o suprafață de peste 462.000 km pătrați în Marea Neagră, Marea Egee și Mediterana.

Pentru București, vestea de la Ankara accentuează și mai mult riscul să „pierdem trenul” și să nu mai găsim momentul oportun al utilizării zăcămintelor descoperite în subsolul marin românesc, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat criza sectorului petrol și gaze și a alungat investitorii din multe zone cu grad mare de incertitudine. Iar zăcămintele descoperite de turci sunt foarte aproape de o zonă în care granițele maritime ale Bulgariei și României converg și sunt nu departe de blocul Neptun, cel mai mare zăcământ românesc de gaze din Marea Neagră (descoperit de Exxon și OMVPetrom în urmă cu 8 ani și nepus încă în exploatare).

Poate fi aceasta o amenințare economică: apare astfel competiția în producția de gaze naturale într-un areal vecin nouă. Dar în același timp poate fi și o oportunitate: dezvoltarea de unități de extracție din zăcăminte de adâncime poate conduce la dezvoltarea unei infrastructuri de transport corespunzătoare volumelor extrase ce ar putea fi folosită și pentru gazul românesc din vecinătate, încurajând astfel decizia de investiție și în zăcămintele noastre. O prezență activă a Turciei în proximitatea zăcămintelor românești ar putea face din această țară un partener posibil și în realizarea proiectelor românești, un partener care mai deține, pe deasupra, și cheia Bosforului - poarta spre platformele marine.

Independența energetică și influența regională sunt un câștig major pentru oricine începe producția la Marea Neagră.