Inginerul diabolic

Ştim cine a fost Emma Hamilton, iubita faimosului amiral Horatio Nelson. Excentrică, mare risipitoare, alcoolică în ultimii ei ani, Emma avea şi preocupări oculte, printre altele spiritismul. Înfierată în epoca victoriană, îşi recucereşte gloria şi cu ajutorul unui film din 1942, cu Laurence Olivier şi Vivian Leigh.

Cât despre dr. John Dee, ştim că s-a născut în 1527 şi că a trăit până pe la 1609. Era un convins căutator al adevărului, fizician, astronom, mate­matician şi istoric. A tradus „Elementele” lui Eu­clid, era prieten cu oameni de talia astronomului Tycho Brahe şi a cartografului Gerard Mercator. Era posesorul uneia dintre cele mai bogate biblio­teci din Europa vremii sale, peste 4.000 de volume din toate domeniile posibile.

A studiat cu o perseverenţă remarcabilă telepatia şi alte fenomene de percepţie extrasenzorială şi s-a arătat interesat şi el de spiritism.

S-a ocupat şi de magie, astrologie şi alchimie. Pregătea horoscoape pentru capetele încoronate şi se spune că şi-a ucis sau orbit rivalii şi duşmanii. Se crede că a servit de model pentru personaje li­terare, magul Prospero din „Furtuna” lui Shakespeare. Ceva mai aproape de noi, profesorul Albus Percival Wulfric Brian Dumbledore din seria Harry Potter ne aminteşte de magicianul care l-a precedat cu câteva sute de ani.

Dar personajul cu adevărat fascinant este Jack Parsons sau mai exact John Whiteside Marvel Parsons. Născut în 1914, în ziua de 2 octombrie, dată prevăzută pentru un apocalips care, ca deobicei, a fost amânat, era fiul unui căpitan din armata americană. Tatăl a avut o legătură extraconjugală în timpul sarcinii soţiei. Aceasta îl repudiază, iar Jack devine un copil singuratic, cu un singur prieten, Edward Forman. Îi uneşte pasiunea pentru explozive, focuri de artificii şi tot ce este ocult. Încearcă să facă vrăji şi să arunce blesteme asupra colegilor care îi terorizează.

La vârsta de doar 13 ani, Jack Parsons invocă pentru prima oară, fără succes, numele lui Satan. Nereuşita îl face să părăsească şcoala şi să se angajeze, împreună cu Forman, la fabrica de artificii Hercules Powder Company. Talentul neobişnuit pentru manipularea materialelor explozibile le aduce promovarea în „brigada sinucigaşilor”, cei care îndeplinesc cele mai periculoase misiuni.

De aici cei doi ajung la Caltech Guggenheim Aeronautical Research, unde se ocupă de combustibilul solid pentru rachete. Astăzi, instituţia este cunoscută sub numele, devenit celebru, de JPL, Laboratorul de propulsie reactivă al NASA, aflat la Pasadena, California. Aici Jack Parsons avea să pună la punct combustibilul rachetelor din programele Apollo, Polaris şi Minuteman. Peste puţină vreme Werner von Braun şi Theodor von Karman aveau să declare că Parsons este un adevărat părinte al programului spaţial american.

Avea doar 28 de ani când întemeia compania Aerojet, care colaborează cu NASA şi în ziua de azi. Ar fi putut deveni milionar, dar preferă să se retragă din afaceri şi să întemeieze un ordin masonic, OTO, Ordo Templi Orientis. Se împrieteneşte cu faimosul ocultist şi satanist britanic Aleister Crowley, cunoscut şi ca Frater Perduramo sau Master Therion. Apare, deocamdată într-un rol secundar, L. Ron Hubbard, cel care avea să creeze scientologia.

Cu banii moşteniţi de la tatăl său cumpără o casă şi o transformă în templu. Mereu acuzat de vecini că face orgii sataniste, îi calmează pe poliţişti explicându-le că este un factor important în programul american de rachete. Alte acuzaţii, de incest, promiscuitate, alcoolism, sunt repede uitate. Împreună cu Hubbard  o invocă pe zeiţa plăcerii, Babalon, dar se mulţumeşte cu actriţa Marjorie Cameron, la care fac aluzie versurile unui cântec de neuitat, „Hotel California” al formaţiei Eagles. Ea rămâne alături de Jack Parsons până la 17 iunie 1952 .

În ziua aceea Parsons scapă din mână o fiolă de fulminat de mercur, este grav rănit în urma exploziei şi moare peste câteva ore. În urma lui rămân povestea cu venusianul pe care l-a întâlnit în deşertul Mojave, o menţiune într-un roman de Anthony Boucher şi un crater care îi poartă numele, undeva pe faţa ascunsă a Lunii.