Jurnalul unui pensionar

Am inceput să uit. Jurnalul acesta ar fi trebuit să-l incep incă de anul trecut, dar am uitat unde l-am pus. Cănd am dat de el n-am mai ştiut la ce-mi trebuie. In parc, domnul Aftenie mi-a spus că jumătate din timp şi-l petrece căutăndu-şi ochelarii.

VINERI, 27 MAI. Am inceput să uit. Jurnalul acesta ar fi trebuit să-l incep incă de anul trecut, dar am uitat unde l-am pus. Cănd am dat de el n-am mai ştiut la ce-mi trebuie. In parc, domnul Aftenie mi-a spus că jumătate din timp şi-l petrece căutăndu-şi ochelarii.


MARŢI, 4 IUNIE. M-am imbrăcat frumos, in costumul negru şi cu cravată. Cănd am ajuns la biserică, la botezul nepoatei mele, mi-am dat seama c-am plecat in papuci. După-amiază m-am dus la doctor. Se mai intămplă, mi-a zis doctorul. Grav e cănd pleci de acasă cu pantofi, dar in pielea goală.


LUNI, 8 AUGUST. Viaţa mea ar fi fost alta, mi-a zis domnul Aftenie in parc, dac-aş fi avut ochelarii la mine cănd am cunoscut-o pe nevastă-mea. De ţinut minte: aş vrea să scriu mai mult, dar nu ştiu unde mi-am pus pixul.


MARŢI, 9 AUGUST. Azi nu scriu nimic, fiindcă nu ştiu unde am pus jurnalul.


SĂMBĂTĂ, 1 SEPTEMBRIE. In fiecare săptămănă iese scandal cu un ministru care fură. Dac-aş fi preşedinte, i-aş aresta pe toţi, miniştri şi parlamentari, iar celor care nu pot fi dovediţi in nici un chip c-au furat le-aş da drumul. Dacă ar fi preşedinte, şi domnul Aftenie ar face la fel.


MIERCURI, 13 SEPTEMBRIE. Imbrăcat frumos in costumul negru cu cravată şi cu pantofi, m-am dus martor la divorţ la domnul Aftenie. Doamna Aftenie a avut grijă să-i ia ochelarii, dar l-a uitat pe domnul Aftenie.


MIERCURI, 13 SEPTEMBRIE, ORA 18:00. Am plecat in parc, descheiat la pantaloni. Ce ruşine! Ferească Dumnezeu să n-ajung ca domnul Aftenie, care spune că nu se mai incheie la pantaloni din principiu, ca să nu spună lumea: "Uite-l pe Aftenie că azi iar n-a uitat să se incheie la pantaloni!". De ţinut minte o cugetare de-a lui Aftenie: "Cănd incepi să te tămpeşti, ţine-o tot aşa!".


JOI, 14 SEPTEMBRIE. Domnul Aftenie mi-a spus că nevastă-sa se bărbiereşte zilnic de vreo zece ani. Dacă şi-ar lăsa barbă şi mustăţi, a zis domnul Aftenie, ar fi din nou frumoasă şi n-aş mai divorţa. De ţinut minte: cu barbă şi mustăţi, toate femeile in etate ar fi frumoase.


DUMINICĂ, 33 OCTOMBRIE. Cu excepţia lui Aftenie, pe prietenii noştri din parc ii cheamă Marinache, Petrache, Anghelache, Vasilache, Perţache, Agache şi Costandache. Să fie tot de la bătrăneţe? De ţinut minte: azi am uitat să-mi iau medicamentele şi totuşi sunt viu.


LUNI, 34 OCTOMBRIE. Nimic deosebit. De trei zile, domnul Aftenie nu-şi mai găseşte ochelarii. O fi sfărşitul?


MIERCURI, 38 OCTOMBRIE. Domnul Aftenie a zis că el, unul, ar lua-o de la capăt. Aşa e intotdeauna cănd işi găseşte ochelarii, e optimist. Eu n-aş mai face-o. Am lucrat treizeci şi patru de ani in acelaşi birou. Dac-aş fi fost condamnat la inchisoare pe viaţă, scăpam după douăzeci şi cinci. De ţinut minte: doamna Aftenie işi vopseşte barba şi mustaţa. Femeile, tot cochete!