Legea campaniei la locale în 2008

“Zi-mi ce vei face, nu ce ai vrea să faci, dacă...!” “Arată-mi ce trebuie, cînd şi cum!” Acestea sînt primele semnale ale cetăţenilor cu drept de vot din comunităţile electorale în care se întîmplă să sprijin eforturi electorale de consistenţă în această primăvară-vară.

“Zi-mi ce vei face, nu ce ai vrea să faci, dacă...!” “Arată-mi ce trebuie, cînd şi cum!” Acestea sînt primele semnale ale cetăţenilor cu drept de vot din comunităţile electorale în care se întîmplă să sprijin eforturi electorale de consistenţă în această primăvară-vară. În loc de pălă­vră­geală – angajamente directe, asumate ferm. În loc de pompierisme anticomuniste, antisecuriste şi anticorupţie – măsuri imediate. Pe metri pătraţi de spaţiu edilitar, pe termene de timp cuantificabile, pe energii şi resurse locale legal delimitate.  Un aport de luciditate şi pragmatism nemaiîntîlnit pînă acum din partea electoratului face din campania electorală locală 2008 un test de profesionalism şi chibzuinţă pentru politicieni înscrişi în cursa electorală. Pro­bleme la firul ierbii, necesităţi urgente, restanţe şi recuperări fără putinţă de amînare pentru comunităţile de oameni interesaţi de soarta urbei lor au luat locul mesajelor din avion, livrate prin mass-media, al politicienilor profesionişti doar în directuri la tv.

Diferenţa specifică a campaniei la localele din 2008 o reprezintă prag­matismul şi interesul simplu al cetă­ţenilor de rezolvare fără fa­soane a deficienţelor punctuale la nivel local. Aceasta e legea campaniei la locale în 2008. Oamenii nu mai cred în programe de partid sforăitoare, nici în preşedinţii de filiale locale de partid. Cred doar în cuvîntul dat şi respectat. Candidatul se încarcă cu tot arsenalul de responsa­bi­lităţi. Tot el decontează, tot el plăteşte. Aşa este văzută campania electorală în ţara românească. Ce legătură are toată această perspectivă a României reale cu fumigenele electorale trase de la Bucureşti? Blaturi invocate şi nedovedite, contrablaturi, păcăleli şi şmechereli de un retorism dezumflat, trompete şleampete lansate de la tribune de autoritate – aceasta este oferta fără consistenţă a politicienilor cu mesaje de mult expirate.

În rest, ţara se ocupă cu neca­zurile ei de zi cu zi, nerezolvate. O evoluţie fără pecedent a României face ca preferin­ţele electorale să conveargă spre o continuare de bun-simţ a creşterii economice pe care ţara o înregistrează de nouă ani şi mai bine neîntrerupt. În pofida spectacolului electoral îmbibat de zoaie şi contrazoaie, viaţa continuă în România. Proiectele pentru şcoli mai bune pentru copii, pentru case şi maşini de familie mai bune, pentru vacanţe mai plăcute s-au înfiripat deja în mintea fiecărui român. Şi le ocupă tot timpul. Undeva, agenda cetăţenilor nu se potriveşte cu agenda electorală, propusă de politicieni. Le cîntărim de Ziua Copilului, da?