Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Școala on line, dintr-o necesitate impusă de restricțiile stării de urgență, a devenit subiect fierbinte de campanie electorală. Părerile divergente ale taberelor politice s-au confruntat cu precădre pe insuficientul suport tehnic al desfășurării la distanță a cursurilor. Baza materială insuficientă, capacitatea limitată a platformelor sunt impedimente care se pot depăși în timp. Lipsa de pregătire a noului an școlar a arătat însă incapacitatea Ministerului Educației, condus de o persoană complet abulică, de a asigura o coordonare minimală a programelor de achiziții. În aceste condiții, nu există perspective pentru ca sistemul de educație să se poată adapta situației excepționale provocate de COVID-19, a cărei durată nu o poate estima cu certitudine nimeni. S-ar impune o largă dezbatere în cadrul formalizat de programul „România educată”, lansat cu mare pompă, dar apoi uitat de Palatul Cotroceni, care să clarifice măcar liniile directoare ale eforturilor de investiții, utilitatea lor și în perioada postpandemie, când va să fie.
Schimbul de opinii este esențial pentru a discerne și evidenția concluzii care s-au cristalizat după o jumătate de an de utilizare extinsă a lucrului la distanță. Concluzii substanțiale ale specialiștilor din sistemul bancar, obligat să lucreze la foc continuu în condițiile de restricții pentru protecția sanitară, formează un „activ” care merită a fi cunoscut. Conferința „Lucrul la distanță - beneficii și provocări”, moderată de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, a prezentat experiența Băncii Naționale a României, a BCR și a două companii specializate în managementul resurselor umane și leadership în folosirea activității de telemuncă în contextul general al pandemiei COVID-19. Inițiatorul conferinței, Mugur Tolici, director pentru resurse umane din BNR, evidenția câteva elemente care definesc „noul normal” în care au fost luate rapid decizii pentru a asigura, pe de o parte, continuitatea operațională a sistemului de plăți, definit ca „sângele economiei”, concomitent, pe de altă parte, cu protecția personalului. În aceste condiții, în două săptămâni, în luna martie, procentul personalului din BNR aflat în telemuncă a ajuns până la 75 la sută. Digitalizarea „obligatorie” a adus rapid modificări în circuitul documentelor, procentul „hârtiei” scăzând la 5 la sută. În context, moderatorul sublinia că fără efortul de digitalizare și adaptare concomitent în celelalte instituții din sistemul bancar, acest circuit electronic al documentelor s-ar fi blocat.
Ideile puse în circulație de conferința la care ne referim merită a fi dezvoltate, adâncite. Concluzia acestui eveniment interactiv, anunțat ca primul dintr-o serie, arată că noua realitate nu este conjuncturală, ea aduce schimbări de esență în relațiile organizaționale și în dezvoltarea profesională a angajaților. Telemunca nu ridică doar probleme de tehnică, pentru dotări și siguranța platformelor. Reglementări juridice, programe consistente de formare profesională, relații noi interumane adaugă deschideri de profunzime acum abia „palpate”. Sunt manageri cu viziune care extrag din noua realitate concluzii viabile pentru perioada postpandemie. „Modelul bancar” pe care l-am semnalat este de reținut.
