Made in Romania

M-am uitat de câteva ori la televizor în perioada Revelionului şi mi-am amintit imediat spusele lui Tudor Octavian: "Nenumărate emisiuni tv, atât la canalele private, cât şi la cele publice, fac când ocolit, când la mo­dul direct, oferte de curve, doar că le zic vedete". Tot el observa că: "Scandalurile cu acoperire naţională, în ca­re nu e vorba şi de curvuliţe cu tu­peu naţional, sunt atât de rare, încât nici nu mai sunt socotite scandaluri, ci reflexe ale europenizării. Rare sunt, de asemenea, şi situaţiile de interes general, în care nu-s invitate să ex­pri­me o opinie, spre cunoştinţa în­tre­gii ţări, prostituatele cu tarife mari. Cu toate acestea, nu ştiu cum să scriu despre înmulţirea şi tupeul curvelor şi despre rolul hotărâtor jucat de curve în societatea românească de după 1990. Poate şi pentru că ar trebui să aibă un statut sigur definit, prin legi profesionale, de relaţie şi fiscale".

Ei, exact aici e problema. Guvernul consideră cafeaua o marfă de lux şi o accizează – cum n-o mai face aproape nimeni în Europa – în loc să liberalizeze prostituţia. La prima vedere, am putea zice că o astfel de iniţiativă s-ar îmbina perfect cu Programul "Prima Casă", fiindcă tinerele practicante au nevoie mai întâi de un spaţiu unde să-şi desfăşoare acti­vitatea. Numai că reluarea finanţării imobilelor n-ar face decât să scoată un timp scurt economia din impas pentru a o afunda şi mai tare, pe când stimularea serviciilor poate relansa creşterea economică, ce dă semne de încetinire. Serviciile nu necesită mult capital, se lucrează în general cu materialul clientului şi resursele sunt abundente, deci ieftine – creşterea de PIB obţinută în condiţiile unor sporuri de productivitate ar genera şi dezinflaţie. Iar încrederea în disponibilitate şi potenţial ar putea îmbunătăţi inclusiv CDS-urile.   

Ca să detaliem, industria a pierdut teren în favoarea imobilelor. Produsele agroalimentare autohtone au fost substituite cu importuri. Iar, în cele din urmă, atât construcţiile, cât şi comerţul cu bunuri din import au căzut pradă întreruperii fluxurilor internaţionale de capital. În momentul de faţă, economia nu mai are nici un motor de creştere. Noroc că Ro­mâ­nia a produs un număr suficient de gher­ţoi, care au generat un spor im­pre­sionant de curve. Iată cum "simbi­o­za" gherţoi-curve poate deveni vi­i­to­rul motor de creştere a economiei, ce va reface finanţele publice ale ţării.

Dar aici apare o întrebare. Cum vor fi redistribuite taxele? Se vor da cu banii de la curve pensii şi salarii? Dacă ne uităm cum s-a procedat cu taxa pe viciu, care n-a respectat principiul ca veniturile colectate să acopere strict cheltuielile pentru combaterea fumatului – se pare că da. Mergând pe acest model, făcătorii de biruri ar putea avea ideea nu doar să impoziteze prostituţia, ci s-o şi accizeze. Cu riscul ca scoaterea prostituţiei din economia subterană să o derentabilizeze şi să o transforme în marfă de export. Dar tot răul spre bine: dacă nici măcar cherestea nu mai suntem în stare să exportăm, va mai exista ceva pe care să scriem Made in Romania.

A mai rămas un singur punct de abordat. Piaţa prostituţiei trebuie structurată în conformitate cu standardele europene. Iar dacă structurile există deja, e bine ca ele să devină transparente, pentru ca şi pe această piaţă să se poată calcula indicatori de performanţă. Şi cadrul impune, firesc, o autoritate de reglementare – cum există pe piaţa bursieră, pe cea monetară sau a asigu­rărilor – care să apere patrimoniul naţional şi să supravegheze cu atenţie produsele derivate ce pot apărea şi prolifera dacă se legalizează căsătoriile între persoanele de acelaşi sex. Totul e să nu fie suprastimulată, prin credit, cere­rea, ca pe piaţa imobiliară, pentru că România are nevoie de o creştere economică sănătoasă.