Miracolul care trezea bărbaţii

Scandalul avea legătură cu acest plesnit peste bucă. Erau bărbaţi care adăposteau, fără s-o ştie, porniri sadomasochiste! Bătrânul era unul dintre aceştia.

Spitalul judeţean Orbeştii de Mijloc se numără printre cele mai bine dotate unităţi de profil din ţară. În nici doi ani, clădirea cu trei etaje şi o anexă, pentru muribunzi, a fost refăcută din temelii.

Pe acoperişul care se deschide în timpul verii se văd pălăriile antenelor satelit, captând emisiunile televiziunilor planetare, pentru a le trimite în plasmele uriaşe din saloane. Sala de mese a devenit un modern restaurant cu autoservire, dispunând de un salon special pentru cei care aleg să-şi petreacă nunta într-un spital, şi o încăpere, mai mică, pentru cei care vor să pună masa de pomană, după îngropare, cât mai aproape de locul unde a murit cel drag. Chiar în faţa Camerei de Gardă de la parter, la vreo câţiva metri de locul în care coboară din Salvări brancardele cu inşi în agonie, se ridică mândră statuia lui Esculap, cu un stetoscop în mână.

Eroina acestei transformări spectaculoase nu e nimeni alta decât asistenta Anica Popoiu de la Secţia Gastroenterologie. Portretul ei, în ramă din lemn de nuc, cu intarsii, tronează pe peretele din holul de la intrare, între chioşcul de reviste şi automatul de scos banii. Datorită Anicăi Popoiu, la Secţia de Gastroenterologie şi, prin ea, la spital dau năvală să se interneze toţi oamenii cu bani din oraş. Pentru ei, conducerea spitalului a amenajat la etajul unu zece rezerve de un tip aparte.

Fiecare poate rivaliza cu un apartament prezidenţial dintr-un hotel de lux: dormitor, cu pat ţinut la temperatură adecvată de senzori plasaţi în aşternut, baie cu apă în culori diferite, corespunzătoare stării de spirit a locatarului, salon de primire dotat cu un bar încărcat cu sticle de whisky imediat după golire. Costul unei astfel de rezerve atinge sume fabuloase. Şi cu toate acestea, lista de aşteptare cu cei înscrişi pentru a intra în spital cât mai repede a depăşit deja trei ani. Deşi sunt bolnavi de plămâni sau nu sunt bolnavi deloc, toţi vor să fie internaţi la Gastroenterologie, unde lucrează Anica Popoiu. Nebunia s-a declanşat în urma unui scandal.

Un bătrân din oraş s-a internat la Gastroenterologie cu diagnosticul gastrită acută. A doua zi dimineaţa, intrat deja pe tratament, a venit Anica Popoiu ca să-i facă injecţia. Înainte de a-l înţepa, Anica Popoiu l-a bătut uşor cu palma peste buca dezvelită. Toate surorile şi asistentele nu numai din spitalul judeţean, dar şi din ţară fac la fel înainte de a înfige acul.

În afara unei amorţeli trecătoare, absolut necesară pentru a îmblânzi înţepătura, bărbaţii nu simt nimic deosebit. După ce Anica Popoiu îl bătu de câteva ori cu palma, pregătindu-se să-i înfigă acul, bătrânul simţi o tresărire în tot trupul. O tresărire erotică, pe care n-o mai avusese de 20 de ani, dat fiind că atinsese venerabila vârstă de 80. Anica Popoiu îi făcu injecţia, îl lăudă - bravo, moş Ilie, eşti un erou! - şi plecă. Tresărirea erotică, abia simţită cu câteva clipe în urmă, deveni în scurt timp excitaţie sexuală în toată regula. Spre spaima bătrânului, penisul, flasc de 20 de ani, intră în erecţie. Se vârî imediat sub pătură şi şezu acolo până seara, refuzând să se dea jos din pat. Aşteptă, speriat de moarte, să-şi revină la normal. Îi trecu abia după vizita doctorului de gardă, când, în fine, putu să-şi bea ceaiul fără teama că se va face de ruşine.

A doua zi dimineaţa, după ce Anica Popoiu îl bătu iar peste bucă, o luă de la capăt cu coşmarul erotic. Şi aşa se întâmplă cât timp şezu în spital. Se externă vindecat de gastrită. Da, dar acum avea o poftă nebună de muieri. Cum să şi-o satisfacă? Bătrâna îi murise cu zece ani în urmă. Şi chiar dacă ar fi trăit, era greu de presupus că la vârsta ei, de 70 de ani, i-ar fi putut rezolva problema. Nepoate nu avea. La fetele din oraş n-avea cum să apeleze. Oricât de profesioniste erau, şi-ar fi făcut cruce văzând un bătrân de 80 de ani doritor de sex contra cost. Furios, bătrânul se plânse Consiliului Medicilor din oraş, acuzând-o pe Anica Popoiu de malpraxis.

Chemată la audieri, Anica Popoiu se declară nevinovată. Nu intrase în salon goală, nici măcar cu decolteu, nu-i făcuse bătrânului nici o aluzie deşucheată. Pur şi simplu îi făcuse o injecţie. Cei din comisie se interesară dacă nu cumva, aplecându-se să-l înţepe cu acul, l-a atins pe bătrân cu sânii.

- Nu, răspunse inocentă Anica Popoiu. L-am bătut peste fund cu palma, ca să-i amorţesc locul, doar uşor aplecată, cât să-i pot înfige acul. În acel moment, şefului comisiei, un sexolog renumit, îi căzu fisa. Scandalul avea legătură cu acest plesnit peste bucă. Erau bărbaţi care adăposteau, fără s-o ştie, porniri sadomasochiste!

Bătrânul era unul dintre aceştia.

Nevastă-sa, probabil, fusese o femeie la locul ei, deloc dispusă la fanteziile erotice nutrite de soţ. Astfel că bătrânul ajunsese la 80 de ani păstrând în adâncuri frustrarea de a nu fi trăit experienţe sadomasochiste. Investigaţiile ulterioare dezvăluiră că misterul şedea în palma Anicăi Popoiu. Palma ei dispunea de un magnetism erotic ieşit din comun, deşi, ca femeie, Anica Popoiu era mediocră.

Îl dobândise cu vreo săptămână în urmă, fără s-o ştie. Se dusese la o vrăjitoare pentru a-şi întoarce acasă bărbatul, plecat la alta. Vrăjitoarea îi spusese că-i va da un magnetism al privirii, încât, întâlnindu-şi bărbatul, acesta o s-o urmeze ca un căţeluş.

Din greşeală, vrăjitoarea îi pusese în palmă, şi nu în priviri, cum îi făgăduise Anicăi Popoiu, un magnetism erotic ieşit din comun.

Vestea despre palma miraculoasă a Anicăi Popoiu se răspândi cu iuţeală în tot oraşul. Bărbaţii  cu bani, suferind de impotenţă, dădură năvală să se interneze la Gastroenterologie.

Mirosind afacerea, conducerea spitalului înfiinţă cele cinci rezerve de lux.

Banii pacienţilor cărora Anica Popoiu le făcea injecţiile pentru boli de stomac transformară spitalul într-unul dintre cele mai bine dotate din ţară.