Mişu Rădulescu de la Antena 3, Realitatea şi dracu' să vă ia pe toţi!

Boc s-a purtat ca un vătaf în Televizunea Publică şi a fost amendat de un ziarist onest
13 octombrie va marca pentru mulţi ani istoria Fiscului din România. După revolta poliţiştilor care n-au scos "javra ordinară", protest precedat de greva magistraţilor - pe care am uitat-o deja - salariaţii din Ministerul Finanţelor au tras de sub fundul Puterii şi săculeţul cu bani.

Penibila scoatere de sub sechestru a ministrului Finanţelor rămâne un moment antologic. Nicăieri în Europa nu s-a întâmplat ca un ministru să se refugieze în cabinetul lui urmărit de furia angajaţilor din propriul minister. În Grecia manifestanţii din stradă au ocupat clădirea Ministerului Finanţelor acum şapte luni. În România, grecizarea protestului a dus la implozia Fiscului, ministrul fiind copleşit de nemulţumirea angajaţilor. În urmă cu o lună am vorbit cu domnul Ialomiţieanu, exact la o zi după ce depusese jurământul la Cotroceni. I-am sugerat să nu se dea priceput în public. Timp de o lună s-a ferit de evenimente care să-l expună dar a uitat că Traian Băsescu îi pusese în buzunar, la învestire, bomba cu fitilul gata aprins: taie stimulentele! Proaspătul ministru s-a conformat, ajungând carne de mici pentru a satisface foamea nemulţumirilor generalizate.

Regimul Băsescu-Boc şi-a tăiat practic craca de sub picioare. Fără banii adunaţi de fisc, exponenţii Puterii ajung nişte golani creşetori, gata de a sări la gâtul cetăţenilor să le fure prin violenţă lănţişorul. Cu ultimii bani  storşi din banul public, pedeleii erau adunaţi în acest timp în conclav la Ateneul Român să-şi etaleze planurile de viitor şi speranţele legate de un personaj mai puţin compromis - Baconschi. Nefericită alegere. Ca loc, ca timp!

Dorind parcă premeditat să afunde şi mai mult în derizoriu platforma dreptei stropită cu şampanie Boc s-a dus la Televizunea Publică, să lămurească el problema protestului de la Fisc. Îmbăţoşat, s-a izbit în studiou de un zirist onest care îl sâcâia cu întrebări. Boc, cu reflex de dictator, l-a întrebat pe Mişu Rădulescu, prezentatorul, dacă nu e cumva de la Antena 3 sau Realitatea. Adică, vezi Doamne, doar nemernicii ăia întreabă, scormonesc rahatul în care se scufundă România sub diktatul tristelor vremuri! Leşinat de frică, cu un licăr de luciditate, Boc a înţeles că are în faţă un profesionist şi a acceptat să plece din studiou în timpul programat.

Nu ştiu la ce represiuni va fi supus Mihai Rădulescu în televiziunea publică.  Îl cunosc din anii '90 când a intrat în ziaristică la Libertatea, pe atunci un ziar cu alt profil, implicat în nebunia postrevoluţionară. Era ca şi acum greu de îndoit la presiunile vremurilor şi convins de aşezarea societăţii pe făgaşul democraţiei. L-am simţit revoltat de replicile lui Boc, premierul socotindu-se un vătaf sosit pe tarla să-şi umilească zilierii. Am speranţa că tembelismul agresiv al consilierilor de la Palate nu-l vor trece şi pe Mişu Rădulescu pe tabelul vulnerabilităţilor. Încă premierul Boc poate spera la mazilirea unei voci din spaţiul public. Au păţit-o şi alţii, tot în dictatura începută în 2004.

Întorcându-mă la ziua de 13 octombrie, constat că puterea pierde şi Fiscul.  Pe lunga listă a protestatarilor vor intra, logic, toate instituţiile publice. Cum va arăta Udrea sechestrată în birou? Dar dr. homuncul de la Educaţie? Va trimite Băse trupa de extracţie a SPP-ului să-i elibereze sau îi vor uita ascunşi prin dulapuri? Starea naţiunii îmi aduce în minte titlul filmului "Pentru cine bat clopotele, Mitică?".