Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Motorul economic al Uniunii Europene - Germania - anunță că are nevoie de o nouă strategie anti-COVID, care să satisfacă mai bine nevoia de vaccinare masivă a populației, atacată de valul patru al pandemiei. Germania a depăşit deja, pentru prima dată după luna mai, pragul de 10.000 de noi cazuri zilnice de COVID-19 și, deși are circa 60% din populație imunizată cu schema completă de vaccin, liderii de la Berlin au în vedere schimbarea modului de combatere a pandemiei. Pe fondul creşterii numărului vaccinaţilor, în evaluarea măsurilor antiepidemice parametrul cel mai relevant ar putea deveni rata spitalizărilor la 100.000 de locuitori, în loc de rata infectărilor la şapte zile.
Schimbarea de paradigmă din cea mai puternică țară a Uniunii Europene ar putea să ne fie un model de urmat, dacă vom atinge și noi un număr semnificativ de mare de vaccinați. Deocamdată, cu strategia de până acum, România nu a reușit să atingă în termenul planificat ținta de imunizare propusă la începutul anului. Ne aflăm deja în valul patru al pandemiei, cu varianta Delta devenind dominantă. Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă a declarat că un motiv important pentru creşterea numărului de cazuri în această perioadă este mobilitatea crescută, interacţiunea crescută între persoane, dar și nerespectarea măsurilor de prevenţie. Iar ministrul Sănătății spunea recent că acest val patru va fi, de fapt, „un val al nevaccinaţilor”. O analiză realizată de Deutsche Welle arăta că, deși România ocupa în februarie locul șapte în lume la vaccinări, a ajuns la sfârșitul verii în coada clasamentului, exact când valul patru a trecut la atac. Iar valul patru este o nouă amenințare nu doar pentru starea de sănătate a populației, ci și pentru starea economică a țărilor lovite de pandemie.
Divizarea stat bogat-stat sărac se adâncește și în ceea ce privește accesul la vaccinuri și în ceea ce privește ieșirea din criza „pandeconomică”. Apariția variantei Delta, mai agresivă, a virusului a crescut pragul global de vaccinare necesar obținerii imunității de turmă (prin care un virus dispare din cauza lipsei de oameni care să se mai infecteze) la aproximativ 90%, în creștere de la 60% cât se credea anterior. O astfel de rată ridicată de imunizare pare imposibilă chiar în țările dezvoltate (din cauza ezitării în fața vaccinării), darămite în cele în curs de dezvoltare (din cauza sărăciei). În economiile avansate, campaniile de vaccinare sunt în plină desfășurare la circa 18 luni de la debutul pandemiei. Potrivit unui raport EIU, aproximativ 60% din populația țărilor cu venituri mari au primit cel puțin o doză de vaccin anticoronavirus. În schimb, în economiile cu venituri mai mici, campaniile de vaccinare progresează „într-un ritm glaciar” și doar 1% din populațiile sărace au primit cel puțin o doză de vaccin. Țările bogate au administrat de 100 de ori mai multe vaccinuri decât țările sărace.
COVID-19 încă provoacă o criză de sănătate și economică, agravată și de o altă amenințare: sărăcia resurselor financiare necesare derulării de campanii susținute de imunizare. Iar natura endemică viitoare a virusului va forța unele guverne să își revizuiască strategiile de sănătate publică. În ultimul an, liderii politici au fost ocupați să răspundă la situații de urgență pe termen scurt, precum accelerarea rapidă a ratelor de infecție, dar devine din ce în ce mai evident că acum trebuie să proiecteze o strategie pe termen mai lung pentru a aborda coronavirusul. Contrastul bogat - sărac va avea, din nou, un cuvânt puternic de spus iar „inechitatea vaccinării” va avea consecințe grave pe termen lung. Cea mai evidentă este legată de impactul economic al ratei mici de vaccinare în economiile mai vulnerabile sau chiar sărace. Previziunile realizate de EIU arată că termenele de redresare economică vor fi mai lungi în economiile mai sărace decât în cele avansate, pentru că măsurile de distanțare socială vor trebui uneori să fie reimpuse în țările în care ratele de vaccinare rămân scăzute.
Privind înapoi la România, ezitările populației în fața campaniei de vaccinare pot să crească și mai mult vulnerabilitatea unei economii care - deși oarecum protejată prin apartenența la Uniunea Europeană - este în continuare fragilă și cu derapaje structurale serioase moștenite încă de dinainte de pandemie: datorie publică în creștere, deficit de cont curent amenințător, deficit bugetar deloc confortabil, deficit de investiții publice, deficit de forță de muncă calificată. O strategie eficace de vaccinare se poate dovedi, așadar, și eficientă pentru repornirea și redresarea economiei.
