Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Produsul Intern Brut se calculează pe baza valorii adăugate brute (VAB) realizate de companii, la care se adună taxele pe produs (TVA, accize etc) şi se scad subvenţiile. Iar datele Institutului Naţional de Statistică arată că firmele n-au adăugat valoare, din moment ce aceasta a reprezentat anul trecut 99,8% din VAB-ul anului 2011. “Noroc” că s-a majorat contribuţia taxelor nete pe produs cu 0,5%, ca să poate fi anulată influenţa negativă de 0,2% de la VAB şi să se obţină o mărire reală a PIB de 0,3%.
Mai pe româneşte, creşterea economică din 2012 a fost extrasă din nivelul de trai, şi se poate vedea şi care-s “victimele”. Majorarea contribuţiei taxelor a venit în principal de la accize şi nu de la TVA, influenţă care se verifică cu scumpirea benzinei şi motorinei cu 5,14%, şi a ţigărilor cu 5,8%, peste media de inflaţie de 4,95%. Iată cum aceste mărfuri cu cerere inelastică au reuşit să “salveze” creşterea economică a României, din buzunarul şoferilor şi al fumătorilor.
Fireşte că unele analize pot acredita ideea că majorarea salariilor bugetarilor a permis să se strângă o cantitate mai mare de TVA şi accize de pe urma mărfurilor achiziţionate de angajaţii statului. Din păcate însă, s-au micşorat, în paralel, lefurile nebugetarilor, iar avansul remuneraţiilor bugetarilor n-a reuşit să compenseze efectul. Scădere care s-a produs, într-o anumită măsură, şi pentru ca firmele plătitoare de taxe să poată suporta lefurile mai mari atribuite angajaţilor din sectorul public.
E drept că pe cât posibil companiile au încercat să se ferească de plata impozitelor. Vorba aceea, de la mâncare nu ne putem abţine, utilităţile trebuie plătite ca să nu ni se taie, ce ne mai rămâne? Să facem arierate către stat, aşa cum ne-a învăţat chiar el în anii trecuţi. Şi e adevărat că PIB-ul s-a majorat pe seama curelei strânse de fumători şi şoferi, însă aceştia au încercat şi ei să plătească mai puţin - cu ajutorul economiei subterane - din moment ce din creşteri atât de mari de preţ s-a obţinut o majorare a PIB în marja de eroare.
Ceea ce trebuie subliniat însă este că analiştii s-au aşteptat ca salariile mărite ale bugetarilor să le antreneze şi pe cele ale nebugetarilor, dar acest efect nu s-a produs ca urmare a faptului că nu există mediu de business. Iar lipsa acestuia e direct legată de majorarea TVA, CAS şi a taxelor pe proprietate din urmă cu 2-3 ani. Situaţie care acum, în loc să fie corectată, se vede că e “tratată” cu aceleaşi metode.
Şi ceea ce trebuie spus apăsat este că lipseşte orice perspectivă. Economia României nu se găseşte pe o secvenţă caracterizată de stagflaţie – scădere economică, majorare de şomaj şi inflaţie. Economia noastră trece printr-o criză profundă, când nu creşte şomajul scad salariile şi inflaţia este mare, dar nu asta contează cel mai mult, ci faptul că majorarea ei a fost produsă de anticipaţii şi de riscul sistemic (social, instituţional). Aşa că un “diagnostic” mai potrivit pus unei economii îngheţate nu este cel de stagflaţie, ci de slumpflaţie.
