Protestele: revendicări şi motive

De ce au ieşit românii în stradă? De ce acum? N-ar avea nici o noimă dacă – aşa cum greşit titrează presa internaţională – revolta este îndreptată împotriva măsurilor de austeritate, vechi deja de doi ani. Şi dacă motivul s-ar fi legat doar de statutul SMURD, de ce protestul s-a amplificat după retragerea controversatului proiect al Legii sănătăţii?

Ce vor, de fapt, demonstranţii? Lozincile şi pancartele pomenesc de pensii şi de Roşia Montană, de Raed Arafat şi de taxa auto. Înţeleg de ce un jurnalist occidental, obişnuit cu revendicări punctuale, poate fi descumpănit. Românii au ieşit în stradă din cauza lui Traian Băsescu. Nu împotriva unui om, ci împotriva unui mod de a face politică. Împotriva unui stil de guvernare care se reduce doar la „pohta ce-a pohtit-o” Marele Cârmaci. Scandalul Raed Arafat a fost doar un declanşator al furiei populare, dar ilustrează perfect toate tarele unui sistem care de mult nu mai are legătură cu democraţia.

Un sistem care funcţionează pe bază de oportunism, şantaj şi corupţie, în care obedienţa e mereu preferată competenţei, conştiinţele – ca şi voturile – sunt de vânzare, iar regulile pot fi oricând rescrise în funcţie de cărţile din mâna preşedintelui-jucător. Premierul e o marionetă patetică, Parlamentul a devenit o simplă maşină de vot, lipsită de legitimitatea urnelor. Totul se hotărăşte la Cotroceni, după cum dictează interesele şi hachiţele lui Zeus. Guvernul nici nu mai mimează exerciţiul puterii executive. Se mulţumeşte să asume pe bandă rulantă legi servite de obscure comisii prezidenţiale.

Dezbaterea publică s-a transformat într-o farsă, dialogul social a fost înlocuit cu monologul arogant al puterii. Aşa ne-am procopsit cu puzderie de reforme încropite pe genunchi, nefundamentate, incoerente şi contradictorii. Legea Sănătăţii, promovată şi apoi retrasă de preşedinte peste capul ministrului de resort, nu ar fi fost în nici un caz o excepţie. Studiu de impact? Metodologie de aplicare? Experţii de la Cotroceni nu cred în aşa ceva. Iar Zeus nu crede în experţi decât atunci când îi confirmă lui părerile. Oricât de haotice ar fi ele. De pildă, anul trecut ne zicea că trebuie închise spitalele „neperformante” şi investit în ambulanţe şi elicoptere SMURD. Acum ne cere să lăsăm elicopterele la privaţi, ca să avem mai mulţi bani pentru spitale.

Traian Băsescul se pricepe cel mai bine la orice, de la mineritul cu cianuri, la medicina de urgenţă. Cine îndrăzneşte să-l contrazică, oricât de argumentat şi de politicos, devine automat duşmanul său, al progresului, al poporului. Dar când poporul iese în stradă, ghici cine trebuie să plece... Ghici ghicitoarea mea...