Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritățile anunță ca un mare succes industrial începerea fabricației de măști sanitare în țară. O altă descoperire prezentată ca o punte de salvare a sistemului de protecție în fața pandemiei este reluarea fabricației interne de biocide. Când a fost sugrumată compania Hexi Pharma cu ajutorul unei campanii de presă ticăloase, cu efecte criminale, la propriu, puțini au văzut ce se află în spatele scoaterii de pe piață a unui producător autohton. În perioada ce urmează vom avea o panoplie de redescoperiri în arhiva industrială. Unele pot fi resuscitate și puse să servească în regim de urgență, altele rămân la categoria regrete eterne. Putem să trasăm o hartă pe care să punem steaguri în bernă, marcând locul unor capacități puternice de industrie farmaceutică sau de produse sanitare. De asemenea, poate se va încerca reintroducerea în circuit a unor centre de cercetare pentru medicamente, dar și pentru fabricarea de materii prime indispensabile. Biblioteca de brevete românești în domeniul respectiv este bogată și stă la dispoziție.
Ce se întâmplă la Institutul de Cercetări Farmaceutice, la ICECHIM, la Institutul Cantacuzino, militarizat, dar încă fără efect? Cine resuscitează centrele de cercetări ale Academiei Române, neglijate și subfinanțate? După treizeci de ani de demolare continuă a sectoarelor vitale, autoritățile aflate în fața unei crize reale încearcă să afle ale cui sunt ruinele. Facem o arheologie a industriei și cercetării cu speranța că pe unele temelii se mai poate reconstrui. De aceea cumpărarea unei mașini de confecționat măști sanitare i se pare ministrului Economiei un gest comparabil cu pasul pe Lună al astronautului american. Doar în urmă cu zece zile Jurnalul prezenta istoria IMGB, la momentul în care ultimul proprierar, o firmă din Coreea, trăgea obloanele producției. Puțini știu însă că uriașa presă și strungul carusel de 16 metri, bijuterii industriale care înglobează proiecte și multă concepție românească vor fi scoase din țară și puse la treabă în Coreea. Exemplul este doar o pagină din necrologul voluminos al industriei autohtone. Criza Coronavirus este un prilej de schimbare radicală nu doar a regulilor de protecție individuală, ci de regândire a politicilor economice. Eșecul mondializării, din care România s-a ales mai ales cu un munte uriaș de ruine, impune ca obiectiv strategic păstrarea controlului statului în sectoare vitale. Redescoperim țara cu masca pe față, dar emoțiile și pericolele pot stimula un proces de revitalizare a filonului național în economie. Nu e suficient ca patriotismul decidenților să fie măsurat doar de gestul de respect pentru imnul național sau de îndemnuri. Starea de urgență sanitară impune și o stare de urgență în gândire. Altfel, chiar dacă ieșim necontaminați din pandemie, rămânem tot bolnavi.
