Revista "Găina"

Din sumedenia de reviste de pe piaţă, unele incep brusc să mă preocupe. De pildă, revista "Pisica". Dar nu să mă preocupe in sensul că: de ce există o revistă "Pisica?". Problema se pune altfel: de ce nu există şi o revistă "Găina"? De ce trebuie să ştim totul despre pisici, dar pe găini le măncăm fără să ne intereseze ce au in cap, dacă se ataşează de cei care or să le sucească gătul, dacă-şi iubesc puii şi chestii din astea?

Ciudaţi mai suntem noi, oamenii. Există o revistă "Calul", dar nu şi una "Porcul". Explicaţia cum că nu-i cazul să fim prea intimi cu creaturile, pe care oricum o să le facem ciorbe şi fripturi, nu stă-n picioare. Din cai se face salam, iar in magazinele alimentare din Franţa şi Italia, carnea de cal se găseşte in galantare. New York-ul e cotropit de găndacii roşii de bucătărie. Dac-ar exista o revistă "Găndacul", probabil că raportul de forţe dintre americani şi insectele alea scărboase care fug in toate părţile cănd aprinzi lumina in bucătărie s-ar schimba. E posibil chiar să căpătăm o altă inţelegere a vieţii de găndac. Căndva, am scris un articol despre vitalitatea supraomenească a găndacului roşu. Am strivit unul, l-am făcut terci şi, cu toate că nu mai rămăsese nimic din el, cu excepţia unui picioruş, picioruşul acela a mai mişcat căteva ore. Am pomenit de vitalitatea sa supraomenească, deoarece, la o adică, la un decont final, tare aş vrea să mai zvăcnesc şi eu un timp, să manifest o dorinţă de viaţă supragăndăcească.

Discuţia despre absenţa unei reviste dedicate exclusiv găinii duce, cum se poate vedea, unde nu vrei, in direcţii pe care nu credeam c-or să mă intereseze atunci cănd am remarcat pe o tarabă coperta revistei "Pisica". Mă găndesc la purici, la raţe, la porumbei, la oi. La cătă literatură s-a scris despre mioare, miei, berbeci şi ciobani, o publicaţie care să se numească "Oaia" ar găsi cu siguranţă cititori. Se cunosc sute de tablouri avănd ca temă "Mielul mistic", stofa englezească n-ar exista fără oaia australiană. La marile restaurante, lumea bună comandă cotlete de berbecuţ, arabii n-ar mai fi arabi dacă Dumnezeu şi Allah n-ar fi inventat oaia, fără oi, omenirea ar fi alta, dar, dacă intrebi la un chioşc de revista "Oaia", vănzătorul zice că nu eşti zdravăn.

Lumea e plină de discriminări. Lăngă revista "Pisica" văd la chioşcar mai multe reviste pentru femei. Se cheamă "Andreea", "Consuela", "Gabriela", "Anamaria". De ce nu există şi o revistă "Gherghina"? De ce să fie discriminate nume precum "Stănica", "Marghioliţa", "Dobriţa", "Didina", "Decebala", "Marinela"? De ce? De ce? De ce?