Secretul lui Arhimede

Dacă ne apucăm să vorbim despre un matematician grec din Siracuza siciliană, despre scrierile sale pierdute şi regăsite în urmă cu un secol, e cazul să adăugăm câteva vorbe despre falsuri, furturi şi jafuri. Ne rămâne doar să mai pomenim o misterioasă mănăstire în deşert, un anticar parizian care încearca să scape de nazişti şi un colecţionar anonim. Rezultatul ar putea fi un nou roman al lui Dan Brown (ceva mai documentat decât „Codul lui da Vinci”) sau poate un produs recent al fabricii de romane de aventuri care poartă numele răposatului Robert Ludlum. Dar nu avem de-a face cu o ficţiune.

Cartea există şi este cât se poate de reală, aşa cum le apare vi­zitatorilor unui renumit muzeu din Baltimore, muzul Walters, specializat în cărţi şi manuscrise rare. Putem vedea un volum foarte vechi, cu pagini de pergament reciclat, piele de capră de o rară urâţenie, spune un curator al muzelui. În cazul acesta, ca şi în multe altele, avem în faţa ochilor un palimpsest, pergamentul a fost răzuit şi rescris, devenind în secolul XIII o carte de rugăciuni al cărei presupus autor este un anume Johannes Myrones. Asta se întâmplă la puţină vreme după data de 13 aprilie 1229, la care cruciaţii au jefuit Constantinopolul.

Trebuie să ştim că acest volum cuprindea, atunci când a fost scris, pe la jumătatea secolului X, texte datând din secolul III î.Hr. şi aparţinând marelui matematician al antichităţii, Arhimede. Vândut la o licitaţie a firmei Christie’s contra sumei de 2 milioane de dolari şi achiziţionat de un colecţionar anonim, volumul are o istorie deloc banală.

Adăpostit multe secole de-a rândul de Mănăstirea St. Sabbas din valea Kidronului, la răsărit de Ierusalim, volumul ajunge prin 1842 sau 1844 la Metochionul (biserica care joacă rolul de ambasadă a unei alte biserici autocefale) Sfântului Mormânt din Istanbul. Aici, clasicistul danez Johan Ludvig Heiberg descifrează texte aparţinând operelor lui Arhimede: „Metoda” şi „Stomachion”, ascunse prin­tre rugăciuni. Mai exact, o pagină din Arhimede conţine două pagini de carte de rugăciuni, scrise perpendicular pe original.

Impactul primului război mondial asupra comunităţilor greceşti din Istanbul aduce cartea la Paris, în anticariatul lui Salomon Guerson. În 1932, acesta încearcă să fugă din faţa primejdiei naziste şi îi vinde sau îi dăruieşte volumul unei luptătoare din Rezistenţă, Marie Louise Sireix. Aceasta avea să devină cuscra anticarului, unul dintre fiii lui se căsătoreşte cu Ann, fica doamnei Sireix. În 1998, ea vinde cartea unui colecţionar anonim, aşa cum am mai spus-o, contra sumei de 2 milioane de dolari. De aici începe un nou episod din istoria agitată a palimpsestului lui Arhimede.

Clasicistului Reviel Netz i se permite accesul la text şi el desci­frează două discursuri ale unui orator grec din secolul VI î.Hr., Hesperides. Celebru la vremea sa, Hesperides a fost condamnat pentru trădare fiindcă îi sfătuise pe atenieni să nu se alieze cu macedonenii. Talentul nu i-a fost de folos, a fost condamnat la tăierea limbii. Dar să nu-l uităm pe Arhimede. Sunt identificate şi descifrate lucrari de hidrostatică, cele care se ocupă de obiectele plutitoare, care au dat naştere faimoasei legende privind fuga din baie şi strigătul: „Eureka!”.

Pe lângă invenţii precum scripetele, catapulta şi tot felul de alte maşinării militare folosite la asaltul cetăţilor inamice, Arhimede a explicat pentru prima oară modul de acţiune şi de utilizare al pârghiilor. Tot el a devizat o metodă de ridicare a apei la alte niveluri folosită până în ziua de azi în ţările lumii a treia. Volumul expus a permis specialiştilor să afirme că matematicianul grec a fost un precursor al calculului integral şi diferenţial şi poate chiar al informaticii moderne.

Cât despre „Stomachion”, acesta ne propune o problemă: în câte feluri pot fi aranjate câteva forme geometrice simple pentru a o obţine un pătrat?  Răspunsul este oarecum neaşteptat, nu mai puţin de 17.152. Dacă titlul vi se pare ciudat, e bine de ştiut că în greaca veche problemele nu erau dureri de cap, ci de stomac.

La sfârşit, o vorbă bună adresată de curatorii expoziţiei călugărului Johannes Myrones. Cel care a transformat textele lui Arhimede (şi ale altor autori) în carte de rugăciuni le-a asigurat supravieţuirea vreme de mai mult de şapte secole. Poate că operele păgâne s-ar fi pierdut altfel. Şi aşa mai rămân nişte autori neiden­tificaţi. Pe moment.