Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unii gemeni seamănă ca două picături de apă, dar asta nu înseamnă că destinele lor vor fi trase le xerox. Povestea gemenilor Cornel şi Mircea Constantiniu e tulburătoare. Semănau teribil, îi era greu şi mamei, profesoară de latină, să-i diferenţieze. Aşa se face că venea unul dintre băieţi şi o ruga pe mamă să-l trezească la 8 că are cursuri la facultate. Şi mama - mama care i-a născut, alăptat şi care le-a pus mâncare în farfurie - îi confunda şi-l scula pe Cornel, student la Facultatea de Teatru, care n-avea cursuri şi dormea în continuare.
Mircea era geamănul student la Facultatea de Arte Frumoase. Cornel Constantiniu a abordat şi muzica, a fost unul dintre soliştii foarte îndrăgiţi ai muzicii uşoare româneşti, a cucerit premii la concursuri, la Mamaia, era nelipsit în programele televiziunii. Celălalt, Mircea, a luat licenţa în pictură şi îşi făcuse un nume în design de interioare de case.
Când erau copii, au citit că se organizează o selecţie de gemeni pentru rolurile principale ale gemenilor din piesa „Prinţ şi cerşetor”. Comisia de selecţie n-a avut de ce să stea pe gânduri, gemenii Constantiniu şi-au cucerit categoric locul de actori în piesa “Prinţ şi cerşetor”, atât prin asemănarea desăvârşită, cât şi prin gena de talent în domeniul artistic pe care o vor dovedi amândoi şi mai târziu. Sute de spectacole, bucuria aplauzelor, dar şi un ajutor, fiindcă gemenii Constantiniu au câştigat şi nişte bani.
Familia a fost strâmtorată, tatăl - fost ofiţer în armată -ajungând pe un şantier după epurarea ofiţerimii de regimul bolşevic. De altfel, tatăl murise de atac cerebral. Cornel, frumos şi zvelt, ca amândoi băieţii Constantiniu, a lansat şlagăr după şlagăr, era în culmea gloriei la microfon. Designerul, Mircea Constantiniu, a câştigat un concurs de modernizare a clădirii unei ambasade şi acolo, surpriză, soţia unui angajat al ambasadei occidentale s-a amorezat de el. L-a ascuns în portbagaj, au trecut graniţa şi au continuat idila în Italia, până când nişte vlăjgani l-au avertizat pe Mircea să plece pe alt continent. Dacă nu, va da de naiba. S-a mutat în Africa de Sud, s-a căsătorit cu altă fată, conducea două firme profitabile.
Cornel Constantiniu s-a îmbolnăvit de acea maladie care l-a răpus şi pe Casius Clay, boala Parkinson, în care nu se mai stăpânesc picioarele, mâinile, mişcările capului. Cornel glumea: „Și în viaţă, ca şi în piesă, Mircea era prinţul, eu cerşetorul!”. Cornel Constantiniu a fost operat pe creier în Capetown, apoi în Austria, dar boala l-a ţintuit în căruciorul de infirm. Mircea a suferit un atac de cord şi a murit neaşteptat în Africa de Sud, ducând dorul ţării: „Uneori, îmi venea să mă arunc în Oceanul Atlantic şi să înot până în România!”.
