Sinucigaşa beată a fost salvată, campionul - nu

A uitat cerul robinetul deschis. Ploile s-au înstăpânit şefe de necontrazis şi puhoaiele au distrus case, grădini, poduri, drumuri, vieţi. Câte un pârâu anemic, de pierdeai o jumătate de oră să umpli o găleată din apa lui, a înnebunit şi a măturat totul în cale. Bineînţeles că subiectul ar trebui să declanşeze vechi promisiuni devenite vorbe-n vânt, să ridicăm diguri, să stopăm chelirea munţilor, dealurilor cu furt ordinar de copaci. Salvatorii au trebuit să reîntoarcă din puhoaie vieţi, uneori au reuşit, alteori au pierdut înfruntarea. Un poliţist, care s-a aruncat în apă îmbrăcat, a reuşit să scoată la mal şi să salveze de la înec o femeie, care a plonjat voit cu maşina în apă, ca să se sinucidă. După ce şi-a recăpătat suflarea, s-a descoperit că femeia, o pictoriță de succes în Iași, era beată. Pe polițist, un particular l-a răsplătit pentru gestului lui cu 1.000 de euro, în timp ce ministerul i-a dat doar o diplomă.

Rămâne ca o imagine dureroasă pierderea în năvala apelor a campionului de automobilism off road, era atât de sleit de puteri de zbatere, încât n-a mai putut să se ţină de frânghia de ajutor. O izbândă de ţinut minte este salvarea a 10 muncitori forestieri, eroii au fost mai ales cei de la Salvamont, care au montat în plină urgie stâlpi pe un mal şi celălalt, au pus în funcţiune un fel de funicular şi i-au recuperat pe muncitorii pădurii agăţaţi de sârmele dintre stâlpi. 

Nu pot să-mi alung din minte tragedia morţii a 12 muncitori forestieri undeva în munţi, în vecinătăţile Lacului Vidraru; am scris un reportaj de la locul dezastrului cu lacrimi în ochi şi condei. O stâncă a blocat un izvor, apa s-a strâns şi s-a prăvălit peste o cabană, unde dormeau oamenii pădurii. Pe singura treaptă a intrării rămasă din cabana cu etaj, plângea câinele pădurarilor, peisaj înfiorător, puhoaie demente, nicio urmă din cei 12 muncitori aruncaţi cine ştie unde de năvălirea apei, omorâţi în somn. În batjocură, vântul dădea paginile unui dosar din noroi cu tabelele prezenţei la muncă ale forestierilor. Unul dintre pădurari a scăpat. O bârfă din vale a ajuns la urechile lui că ibovnica îl înşală, a coborât s-o prindă şi n-a dormit în cabana rasă de pe pământ. Un moş culegător de ciuperci a înnoptat în patul lui şi nu l-a mai găsit nimeni. Un tinerel, pădurar începător, a fost aruncat de prăvălirea apei în copacii pădurii, a alergat în maiou îngrozit spre vale, iar la spital mi se văita: „Mi-e frică de pădure”!