Triumful ospătarilor asupra intelectualilor

Prins între vizitele mobilizatoare de lucru şi chiolhanurile de partid, preşedintele României şi-a găsit olecuţă de vreme să ne dea o ştire proastă: a dat România-n recesiune! Se pare că noi, nişte naivi incurabili, trăiam cu iluzia că locuim la intersecţia dintre Cornul Abundenţei şi Tărâmul Făgăduinţei şi era nevoie de-o minte limpede care să ne scoată din falsa reverie a desfrâului financiar.

Acum, că uninominalul fruntaş al patriei a călcat apăsat pe propriu-i sufleţel şi pe mândria lui Boc, transformându-se în aducător televizat de veşti proaste, mai rămâne să ne şi apucăm de treabă. Iar linia ne-a fost deja trasată-n transmisia-maraton de duminică.

Înainte de toate, trebuie să stârpim intelectualii (mai puţin pe cei favorabili întâiului consumator al ţării, evident) şi să dinamităm, în direct şi la ore de vârf, orice unitate şcolară care nu-i otrăveşte de mici pe cei muşcaţi de apucătura burgheză a cititului. În esenţă, din câte deduc, comandamentul toamnei va fi "intelectualii-n mină, să ne dea lumină". Şi s-o vândă Manţog - pe ea, lumina - la preţuri subvenţionate până ce ne-or scoate Jucătorul şi Ansamblul Licuricilor din criza pe care ne-a ascuns-o vicleanul Tăriceanu astă-toamnă. Pe acest fond revoluţionar, după ce fiecare om alfabetizat va horcăi-n chinuri aprige, consider că normal ar fi ca hăţurile patriei să fie date pe mâinile mecanicilor de locomotivă (care înainte îşi vor lua cu japca lefurile restante) şi ale ospătarilor (dar numai după incendierea caselor de marcat). Va fi exact cum ne-a îndemnat comandantul suprem al forţelor armate, ajuns şi el la capătul răbdării, fiindcă a constatat cu amărăciune că filozofii care nu pot fi încadraţi în producţie dăunează grav sănătăţii mintale a milenarului nostru popor. Dar marea revoluţie portocalie are nevoie, deşi nimeni n-a spus-o încă, de finanţare. Care, fie criza cât de rea, poate fi lesne obţinută prin confiscarea şi, ulterior, lichidizarea la preţuri de dumping a afacerilor tuturor investitorilor care nu sunt membri în (sau cotizanţi la) partidul prezidenţial. Banii astfel obţinuţi vor alimenta, prin semnătura prim-ministrului Udrea, în locul sumelor scoase deja din ţară de multinaţionale, rezerva Băncii Naţionale. Iar noul guvernator Cocoş, care-şi va aprinde trabucurile cu hârtii de 1000 de ruble, va aproba, în regim de urgenţă, într-o şedinţă convocată de comitetul de criză Besciu - Vulpescu - Umbrărescu - Căşuneanu, relaxarea creditării în vederea achiziţionării de către stat a tuturor ansamblurilor imobiliare pe care n-au apucat să le vândă până la marea recesiune mondială Videanu & Co. Complexul de măsuri anticriză made in Romania va fi prezentat lumii întregi, la o reuniune extraordinară a ONU desfăşurată la Băile Olăneşti, de ministrul de externe EBA.

Cred că asta e, până la urmă, soluţia miraculoasă pe care o aşteptăm de la cel mai iubit fiu al Murfatlarului. În definitiv, idolul lui politic, răposatul nea Nicu, a cârmuit cu înţelepciune ţărişoara vreun sfert de veac fără să-l dea Sorbona cizmăriei afară din casă. Iar omu' n-avea la bază nici măcar şcoala de meserii, ci doar pe aceea a vieţii, plus o sfâşietoare dorinţă de autoperfecţionare. Şi nu cred că-i poate reproşa cineva, la 20 de ani după ce a tras adânc în piept rafala democraţiei timpurii, că n-a atins perfecţiunea în ceea ce şi-a propus.