Cernobîlul ameninţă cu poluarea apei ucrainene pentru următorii 300 de ani

Chiar şi după 23 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, centrala continuă să fie o ameninţare permanentă. Mai mult, operaţiunile pentru conservarea acesteia înregistrează o întârziere de aproximativ 7 ani.

Principalul pericol nu îl constituie, aşa cum se consideră, sarcofagul fisurat care acoperă cele circa 200 de tone de magmă radioactivă formată din combustibil nuclear, ci incendiile de pădure din zona contaminată pe o rază de 30 km de centrala de la Cernobîl, barajul nesigur de pe râul Pripiat şi depozitele distruse cu deşeuri radioactive şi echipamente contaminate. În perimetrul acestor depozite, lăsate de izbelişte, nivelul radiaţiilor este de câteva ori mai mare chiar decât în interiorul centralei de la Cernobîl.

Unul din responsabilii centralei, Nikolai Teterin, trage un semnal de alarmă, susţinând că 'din sarcofag se eliberează anual circa 0,05 curie (Ci) de radionuclizi, o cantitate destul de importantă, însă cu mult mai mică decât cea care ajunge în pânza freatică - 70 şi 100 Ci de radionuclizi pe an'. În curând, în regiunea Kievului apa din fântâni va fi contaminată pentru 300 de ani înainte, avertizează el.

Lucrările de conservare a centralei atomice de la Cernobîl sunt şi ele în urmă cu 6-7 ani, specifică preşedintele Curţii de Conturi ucrainene Valentin Simonenko. Construirea unui sarcofag de oţel care să acopere vechea instalaţie va începe la sfârşitul anului 2009 sau începutul anului 2010, urmând să fie finalizată în 2012. Consorţiul Novarka, format din grupurile franceze Bouygues şi Vinci, a fost însărcinat cu lucrările ce vor fi finanţate din donaţii internaţionale ce se ridică 1,2 miliarde de dolari. (V.A.)