Comuniştii au luat votul, nu şi puterea

După închiderea birourilor de vot în Republica Moldova, la ora 21:00, ora României, primele rezultate ale sondajului realizat la ieşirea de la urne de către Institutul pentru Politici Publice arătau că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut cel mai mare scor, de 41,7%, în alegerile legislative anticipate de ieri.

Pe locul al doilea s-a situat Partidul Liberal Democrat, cu 17,4% din su­fragii, iar pe locurile următoare, în ordine, Partidul Liberal, cu 16% din vo­turi, Partidul Democrat, cu 11,5%, şi Alia­n­ţa Moldova Noastră, cu 8%. Celelalte două partide aflate în cursa pentru Legislativul de la Chişinău, Partidul Popular Creştin-De­mocrat (PPCD) şi Partidul Social-De­mo­­­­crat (PSD), nu au trecut pragul electo­ral de 5%, obţinând doar 2,1% şi, respectiv, 2%. Potrivit sondajului, PCRM va obţine cel puţin 45 de mandate în viitorul Parlament, urmat de PLDM, cu 19 mandate, Par­tidul Liberal - 16 mandate, Partidul Democrat - 13 mandate şi AMN - 8 mandate. Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 17.385 de alegători, care au votat pe teritoriul Republicii Moldova în 200 de secţii de vot, şi are o marjă de eroare de 2 la sută. Aproximativ 2,6 mili­oane de alegători au fost chemaţi la urne în actualul scrutin.

MAJORITATE INSUFICIENTĂ
Deşi s-a clasat pe primul loc, PCRM, cu 45 de mandate în viitorul Legislativ, nu are singur majoritatea necesară formării şi validării Guvernului şi alegerii şefului statului, explică analiştii politici. Pratic, opoziţia din Republica Moldova a câştigat aceste alegeri, iar de modul în care se vor înţelege între ele partidele din opoziţie va depinde calea pe care o va urma Chi­şinăul în continuare. Rezultatele indică un scor mai bun pentru comunişti, care erau creditaţi în sondajele de opinie, înaintea alegerilor, cu 31% din intenţiile de vot, şi ceva mai slab pentru partidele de opoziţie faţă de estimări. Totuşi, scorul  comuniştilor, aflaţi de opt ani la putere, este mult mai slab decât cel din 5 aprilie, când au obţinut 60 de mandate, cu unul mai puţin decât majoritatea necesară pentru a-şi impune candidatul lor la şefia statului.

De data aceasta, cele trei partide de opoziţie, PLDM, PL şi AMN, care reu­şi­se­ră să treacă de pragul de 6%, la cât era fixat atunci, ajungând în Parlament, s-au solidarizat şi au boicotat alegerea pre­şe­din­telui ţării, ceea ce a dus, după două încercări eşuate, la convocarea actualelor alegeri anticipate. Opoziţia din Republica Moldova a fost susţinută, de asemenea, de protestele sângeroase de stradă îm­po­triva regimului comunist de la Chişinău.

SUSPICIUNI DE FRAUDĂ
Şi în actualul scrutin au existat suspi­ciuni de fraudă. Experţii locali spun că doar 11% din listele electorale au fost cu­răţate de persoanele decedate care figurau pe acestea, iar posibilitatea fraudării alegerilor cu ajutorul votului multiplu nu a fost exclusă. Mai mulţi observatori stră­ini nu au fost primiţi în Republica Moldova, iar jurnaliştii români au fost vânaţi pe străzile din Chişinău de poliţişti în civil. Misiunea European Network of Election Monitoring Organizations a decis să pă­ră­sească Republica Moldova după ce pre­şedintele şi vicepreşedintele misiunii au fost reţinuţi de poliţie. Zece observatori din Georgia au fost întorşi de la aeroport, cinci din Rusia şi Belarus şi alţi patru din Danemarca au fost ridicaţi de la hotel şi expulzaţi. Analiştii politici estimau înjaintea alegerilor că un eventual eşec al comuniştilor va dovedi că alegerile din 5 aprilie au fost fraudate, iar acesta va fi un motiv determinant pentru ei să caute noi metode de a dobândi voturi.

INCIDENTE ŞI CONTESTAŢII
Reprezentanţii partidelor politice din Republica Moldova au semnalat fraude electorale, deşi reprezentanţii Comisiei Electorale Centrală susţin că nu s-au în­re­gistrat încălcări de natură să influenţeze derularea scrutinului, transmite Info-Prim Neo. Reprezentantul PCRM, Sergiu Sârbu, a semnalat că la unul dintre spitalele din Chişinău a fost încălcat dreptul de vot cu urna mobilă. Cel al Partidului Democrat, Andrei Volentir, acuză Comisia că nu înregistrează toate contestaţiile partidelor politice. La o secţie de votare o persoană s-a luat la bătaie cu o alta care era înregistrată ca având domiciliul în apartamentul primei, iar Roman Andrieş, din partea Partidului Liberal, a raportat că în mai multe sate din raionul Briceni primarii, reprezentanţi ai PCRM, discută cu alegătorii în secţiile de votare.

Partidul Liberal Democrat a constatat că în comuna Donduţeni, PCRM a distri­bu­it alegătorilor 18 tone de grâu.

CU PISTOLUL
Într-o secţie în apropiere de Chişinău s-a produs şi un incident armat. "Un conflict a izbucnit între mai multe persoane, dintre care una a scos pistolul pe care îl avea asupra sa şi a tras două focuri de ar­mă în aer şi unul în sol. În urma ul­ti­mei împuşcături, glonţul a ricoşat, rănind una dintre persoanele implicate în confilct", a de­clarat purtătorul de cuvânt al Ministe­ru­lui de Interne, Ala Meleca. Ali­an­ţa Mol­do­va Noastră susţine că membri ai PCRM au deschis focul spre observatorii săi trimişi la o secţie de votare din Sângeru, iar preşedintele organizaţiei teritoriale a AMN din localitate, Ştefan Bumbu, a fost bătut de doi consilieri comunişti şi fiul său a fost împuşcat în picior. Mai multe persoane implicate în incidentul armat au fost reţinute, a mai declarat Meleca.

6.456 de cetăţeni moldoveni au votat în birourile electorale din străinătate, potrivit MAE moldovean

64.000 de buletine de vot au fost trimise de către autorităţile moldovene la secţiile din străinătate

17.000 de moldoveni şi-au exercitat dreptul de vot în afara ţării, la scrutinul din 5 aprilie

33,3% dintre alegători este prezenţa minimă necesară la urne pentru validarea alegerilor parlamentare anticipate