Curtea de la Haga binecuvântează independenţa provinciei Kosovo

Laszlo Tokes, vicepreşedintele PE, cheamă secuimea în stradă

Declararea unilaterală a independenţei provinciei sârbe Kosovo este legitimă şi nu violează prevederile dreptului internaţional. Opinia aparţine Curţii Internaţionale de Jus­ti­ţie de la Haga (CIJ), care şi-a exprimat joi avizul consultativ după au­dieri şi deliberări începute în decembrie 2009. Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa la 17 februa­rie 2008, iar Serbia a obţinut, ulterior, din partea Adunării Generale a ONU, permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea acestui demers.

Decizia instanţei de la Haga este consultativă, ceea ce înseamnă că nu obligă la nimic nici una dintre părţi. Ea ar putea avea însă implicaţii pentru mişcările separatiste din întreaga lume, precum şi asupra procesului de integrare europeană a Serbiei, comentează Reuters. "Dacă tribu­na­lul susţine secesiunea, nici o frontieră din lume şi din regiune nu va fi sigură", declara joi dimineaţă mi­nis­trul sârb de Externe, Vuk Jeremici, citat de agenţia Tanjug. "Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo", a fost reacţia "la cald" a Belgradului, la puţin timp după anunţarea opiniei CIJ.

O primă consecinţă a verdictului Curţii de la Haga este ca multe ţări, care, până acum, nu recunoscuseră fosta provincie sârbă (ce numără două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi) drept stat independent, să se grăbească să o facă. La nivelul Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, 69 de state (între care SUA şi 22 dintre cele 27 de state-membre ale Uniunii Europene) fă­cuseră acest pas înainte de verdictul de ieri. România este (alături de Spa­nia, Grecia, Slovacia şi Cipru) una dintre ţările din UE care nu recunosc Kosovo ca stat independent. De altfel, România a pledat la Haga, în cauza deschisă de Serbia, pentru nerecunoaşterea independenţei unilateral declarate a fostei provincii. "Aceasta (recunoaşterea independenţei Kosovo - n.r.) ar duce la consecinţe extrem de severe pentru or­dinea juridică internaţională. Ar în­semna că orice provincie, district, judeţ sau chiar cel mai mic cătun din orice margine a oricărui stat ar avea permisiunea dreptului internaţional să îşi declare independenţa şi să obţină secesiunea. (...)

Această concluzie nu poate fi acceptată. Inter­dic­ţia secesiunii unilaterale este unul dintre (...) elementele integrităţii teri­to­riale", se arată în pledoaria susţinută în faţa judecătorilor de la Haga de secretarul de stat în Ministerul român al Afacerilor Externe, Bog­dan Aurescu. El a prezentat pozi­ţia României alături de Cosmin Di­nescu, cel cu care a făcut echipă şi în procesul ce a opus România şi Ucrai­na în cazul delimitării platoului continental al Mării Negre.

Poziţia României se opune inclusiv celei exprimate de Statele Unite, principalul susţinător al regimului de la Priştina, şi celei a Parlamentului European, care a adoptat recent o rezoluţie prin care membrii săi "ar saluta recu­noaşterea independenţei Kosovo de către toate statele membre". Vicepreşedintele PE, Laszlo To­kes, ajuns în această funcţie susţinut de România, a chemat ieri secuii în stradă pentru a arăta Bucureştiului că, dacă o micro­re­giune precum Ko­sovo şi-a dobân­dit autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil şi în Ţinutul Secu­iesc. El s-a declarat convins că va fi auto­­nomie în Ardeal, dar a menţionat că ea se va obţine mai greu, în­tru­cât unii reprezentanţi ai comunităţii maghiare nu mai cred în ea.

Statele Unite au salutat ieri verdictul de la Haga şi le-au cerut tuturor statelor europene "să se ralieze" acestei decizii. Cu câteva ore înainte de anun­ţarea deciziei, Washingtonul transmitea un nou mesaj de susţinere a indepen­denţei Kosovo.