Die Welt: „Puterea are o majoritate deloc confortabilă în Legislativ, iar dezertarea, obişnuită”

România rămâne una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu unele zone lipsite de apă curentă şi electricitate şi cu un salariu mediu de 350 de euro pe lună, iar tăierea agresivă a cheltuielilor publice a amplificat ne­mul­ţu­mirea publică, susţine The Independent. Acestor probleme li se ada­u­gă divizarea climatului politic, ac­cen­tuat de preşedintele român Traian Băsescu, ce exercită numeroase atri­buţii şi ia decizii-cheie, contrar carac­te­rului funcţiei pe care o deţine. Măsurile luate de Guvernul condus de Emil Boc au fost o „combinaţie toxică” ce a nemulţumit profund popu­laţia, comentează şi The Guardian. „În România, indignaţii au obţinut capul Guvernului”, titrează şi cotidi­a­nul francez Le Point.

New York Times adaugă că, deşi atenţia Europei rămâne concentrată pe negocierile privind datoria Greciei şi repercusiunile acesteia asupra euro, demisia lui Boc a amintit problemele cu care se confruntă ţările din afara zonei euro. Austeritatea a devenit un subiect controversat în Europa pe fondul agravării crizei datoriilor. Din Grecia până în Irlanda, contestatarii acestor măsuri au criticat filosofia promovată de Germania şi de cancelarul Angela Merkel, afirmând că aceste tăieri dureroase sunt menite să plătească deciziile proaste ale instituţiilor financiare şi proasta gestionare a guvernelor.

Un istoric poliglot
Pe de altă parte, publicaţia europeană EUObserver citează declaraţia şefului misiunii FMI, Jeffrey Franks, în opinia căruia „România este mai bine pregătită decât alte state membre ale UE să facă faţă crizei eco­no­mi­ce”, relatează Rador.
„Şeful Guvernului de la Bucureşti a declarat că a luat această «decizie dificilă» nu pentru că voia să demisioneze, ci pentru că «a fost obligat să facă aceasta în interesul viitorului României»„, comentează şi Nezavisimaia Gazeta. „În România, premierul Boc şi-a dat demisia”, anunţă şi pu­blicaţiile italiene La Stampa şi Panorama.

„Plecarea Guvernului Boc este un prim pas în vederea soluţionării crizei politice. Se deschide calea către alegeri anticipate. Este vorba despre singura formulă democratică şi solidă de a readuce viaţa politică ro­mâ­neas­că pe traiectoria sa normală”, citează ziarul spaniol El Pais declaraţia lide­rului PNL, Crin Antonescu.
Cât despre nominalizarea de luni la postul de premier, agenţia franceză de ştiri France Presse comenta astfel: „Şeful Serviciului de Informaţii Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, în vârstă de 43 de ani, desemnat luni premier de către preşedintele Traian Băsescu, este un istoric poliglot, care, în 2004, a devenit cel mai tânăr mi­nistru al Afacerilor Externe al României”.

Agenţia remarca faptul că Ungureanu este doctor în istorie şi a studiat la prestigioasa universitate britanică Oxford, între 1992 şi 1993, pe vremea în care România îşi pregătea intrarea în Uniunea Europeană, care s-a produs în 2007. Pentru AFP, numirea lui Ungureanu la şefia SIE a însemnat încetarea scandalurilor care săpau la rădăcină instituţia. „Ironie a sorţii, numele lui Un­gu­reanu a fost evocat pentru prima oară în presă în anii 1990, când acesta a făcut obiectul unei supravegheri ilegale din partea Serviciului Român de Informaţii (SRI)”, adăuga AFP.
France Presse preciza că, din fruntea SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu „a putut urmări între altele evoluţiile economice mondiale, un domeniu crucial pentru noul premier desemnat, într-un moment în care România tocmai a ieşit în 2011 din doi ani de recesiune, graţie unei cure drastice de austeritate”.

60 de zile pentru învestire
„Preşedintele Traian Băsescu a anunţat luni seară că i-a cerut şefului Serviciului de Informaţii Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, să formeze un nou Guvern şi să încerce să obţină votul de încredere al Parlamentului”, nota, la rândul său, agen­ţia Reuters. „Un şef al serviciilor de in­formaţii, desemnat premier al Ro­mâniei”, titra şi Associated Press.

Cotidianul francez Le Figaro evidenţiază că decizia demisiei Cabinetului Boc intervine pe fondul scăderii popularităţii Guvernului şi evi­den­ţi­a­ză că „opoziţia cere alegeri antici­pate”. Iar cotidianul bulgar Danas constată că „opoziţia a apreciat gestul Cabinetului Boc ca pe o şansă pentru organizarea de alegeri antici­pa­te”. „În timp ce opoziţia de stânga face apel la convocarea alegerilor an­ti­ci­pate, lipsa unei majorităţi a acesteia în actualul Legislativ implică po­sibilitatea ca preşedintele să re­uş­eas­că să asigure susţinerea parlamentară” a noului premier desemnat, conchide The Guardian.

„Preşedintele este considerat de mulţi realul centru al puterii şi a făcut el însuşi multe anunţuri majore de politică guvernamentală”, punctează publicaţia britanică.
France Presse a anunţat marţi că premierul desemnat a început consultări cu partidele din coaliţia la pu­tere pentru a forma noul Cabinet, reamintind faptul că Ungureanu dispune de zece zile pentru a-şi forma Guvernul şi a obţine un vot de încredere în Parlament.

Publicaţia spaniolă El Pais evidenţiază că „Răzvan Ungureanu a devenit premier cu obiectivul de a disipa tensiunea politică şi socială” din ţară. „Reformele vor continua, plus-valoarea pe care o aduc eu re­zi­dă în capacitatea mea de a fi un bun ad­­ministrator”, a asigurat Ungurea­nu, imediat după anunţ, citat de co­ti­di­anul belgian Le Soir, potrivit Rador.

Chicago Tribune nu uită să subli­nieze şi că solicitările opoziţiei, de demisie, nu se rezumă numai la fostul premier Boc, ci continuă la adresa preşedintelui Băsescu. CNN amin­teş­te că „un nou Guvern trebuie în­vestit de Parlament, în termen de 60 de zile. Dacă nu, atunci Legislativul va fi dizolvat automat”.
Revista germană Focus titrează că şeful spionajului românesc devine succesorul lui Emil Boc. La fel, Süddeutsche Zeitung spune că şeful spionilor devine şeful Guvernului.

Cotidianul Die Welt subliniază faptul că puterea are o majoritate deloc confortabilă în Legislativ şi că practica dezertării este una obişnuită, aşa că opoziţia s-ar putea să reuşească, potrivit Rador. Cotidia­nul francez Liberation scrie mai mult despre desemnarea lui Mihai Răzvan Ungureanu în fruntea Guvernului şi aminteşte de cariera şi pregătirea sa profesională. În fine, Le Monde titrează că, după trei ani de austeritate, România e încă presată de reforme.