Grecia arde, iar preşedintele se piaptănă cu Băsescu

Falimentul Greciei ar putea avea consecinţe mai mari decât căderea băncii americane Lehman Brothers, care a precipitat criza financiară mondială, a declarat Juergen Stark, economistul şef al BCE, citat de Reuters. Scenariul pare apocalipic. Falimentul Greciei poate atrage căderea băncilor elene şi a instituţiilor care au finanţat statul grec, probleme în alte ţări precum Portugalia, Spania, Irlanda, destrămarea zonei euro, prăbuşirea monedei europene. Cine s-ar putea încumeta să apese acum pe buton şi să deconecteze Grecia de la aparate?

Martin Feldstein, profesor de economie la Harvard, spune că Grecia va intra în incapacitate de plată
în cele din urmă, însă momentan "politicienii încearcă să amâne inevitabilul punând banii publici unde banii privaţi nu mai vor să meargă, pentru că asta le permite creditorilor să menţină ficţiunea că valoarea de contabilitate a bondurilor greceşti pe care le deţin nu trebuie redusă".

Grecii au cheltuit peste măsură, nu şi-au plătit taxele şi au măsluit statisticile, iar acum au ajuns sub lumina reflectoarelor într-o ipostază nedorită: aceea de faliţi. Bailout-ul din mai 2010 de 110 miliarde de euro nu a fost suficient pentru a pune ţara pe picioare. Programele de austeritate au ţinut ţara în recesiune, dar nu au reuşit să convingă pe nimeni. Datoria publică va ajunge la 160% din PIB în acest an şi nimeni nu ştie de unde vor fi daţi banii înapoi. Dobânzile la obligaţiunile greceşti tot ating noi recorduri, la fel şi costurile cu asigurarea împotriva riscului de default (CDS).

Statul elen are din nou nevoie de banii contribuabililor nemţi, francezi sau englezi pentru a sta deasupra li­niei de plutire. Însă politicienii europeni întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi în a convinge contribuabili proprii că trebuie să susţină statul elen. Povara datoriei Greciei va fi resimţită de fiecare contribuabil european în parte, care contribuie indirect cu 535 de euro, potrivit calculelor organizaţiei Open Europe, citată de publicaţia The Warsaw Business Journal. Până în 2014, această sumă s-ar putea să crească până la 1.450 de euro, conform pu­blicaţiei citate.

Economia Greciei este ţinută în viaţă cu banii francezilor, nemţilor şi olandezilor. Germania şi Franţa au expuneri foarte mari pe Grecia. Băncile franceze au o expunere pe datoria suverană a Greciei de 37 mi­liarde euro, cele nemţeşti de 25 mi­liarde, cele engleze de 9 miliarde, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, citate de Reuters. Expunerea totală, adică cea privată şi suverană, a băncilor eu­ropene pe Grecia era de 165 miliarde euro în trimestrul al treilea din 2010, băncile franceze având cea mai mare parte, cu 68 miliarde de euro, urmate de cele germane cu 50 miliarde de euro. De altfel, cele mai mari trei dintre acestea au fost puse sub observaţie de către Moody’s: BNP Paribas, SocGen şi Credit Agricole – care deţine şi Emporiki Bank. De asemenea, Germania şi Franţa au cele mai mari cote la BCE, fiind cele mai mari garante ale băncii, lucru care în final le face şi mai vulnerabile. Să nu uităm că BCE are o expunere de 194 mi­liar­de de euro pe Grecia, pe care le-a achiziţionat cu 131 miliarde de euro, adică 68% din preţul nominal.

Declararea falimentului Greciei ar atrage după sine probleme foarte mari prin răspândirea acestora către statele cu datorii. Marile bănci din Europa au în afara expunerii din Grecia şi o expunere totală de aproape 2.000 de miliarde de dolari pe Portugalia, Irlanda, Spania şi Italia, potri­vit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, preluate de Bloomberg.

"Situaţia din Grecia are cu siguranţă potenţialul de a provoca o ca­tastrofă în sistemul bancar european. Un default al Greciei şi ramificaţiile acestuia ar fi prea înfiorător pentru Europa şi pentru sistemul bancar european ca să poată fi contemplat acum", a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra, care controlează active de 45 miliarde de dolari.

Şeful statului elen, la Bucureşti
Băncile greceşti din România dispun de capitalizare suficientă şi rămân un instrument important de finanţare pentru oamenii de afaceri din cele două ţări, a declarat şeful statului elen, Karolos Papoulias, aflat la Bu­cu­reşti. La rândul său, preşedintele Tra­ian Băsescu a declarat în cadrul în­tâl­nirii avute cu omologul său că cele şapte bănci greceşti din România, care deţin aproximativ 27% din pia­ţa bancară românească, au un comportament "absolut corect" şi îşi desfăşoară bine activitatea, contribuind la ieşirea României din recesiune.

Grecia este al cincilea investitor din România, deci este unul dintre cei mai mari investitori pe piaţa ro­mâ­nească, în mod deosebit în sistemul bancar, în industria alimentară, în telecomunicaţii şi în multe alte zone.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România. Subsidiarele instituţiilor de credit elene Alpha Bank şi EFG Eurobank Ergasias (Bancpost) se află printre cele mai mari zece bănci din România. În piaţă mai activează patru instituţii de credit mai mici, respectiv Banca Românească (National Bank of Greece), Piraeus, ATEbank şi Emporiki (deţinută de Credit Agricole). Sistemul bancar din România ar trebui să facă faţă retragerii gra­duale a liniilor de credit de la băncile greceşti către subsidiarele lor, însă o eventuală intrare a Greciei în incapacitate de plată ar putea obliga Banca Naţională să cumpere băncile greceşti. Deşi BNR are rezerve consistente, măsura ar pune presiuni pe datoria publică şi pe deficitul fiscal.

Proteste violente la Atena. Parlamentul, înconjurat
Situaţia din Grecia este şi mai complicată din cauza grecilor care nu pot să accepte măsurile de austeritate pe care li le cer europenii. După trei greve generale organizate de la începutul anului, ieri şi azi grecii sunt iar în strădă. Zboruri anulate, întreruperi de electricitate aleatorii, trenuri anulate, bănci închise: Aşa a arătat Grecia în prima zi a unei greve generale de 48 de ore decretată de sindicate pentru a protesta faţă de bugetul de austeritate examinat în Parlament, transmite France Presse. Premierul Giorgos Papandreou a făcut apel acum două seri la "datoria patriotică" a deputaţilor pentru a-i convinge să aprobe un proiect de buget menit să stabilizeze finanţele ţării. Poliţia a lansat gaze lacrimogene în Piaţa Syntagma din centrul Atenei, pentru a ţine la distanţă manifestanţii care au ieşit pe străzi în prima zi a unei greve generale de 48 de ore, declanşată de sindicate, relatează BBC News Online.

Confruntări izolate au izbucnit între scutieri şi protestatari pe fondul unui marş paşnic în Piaţa Syntagma. În plus, protestatarii au declanşat incendii de mică amploare.

Unii manifestanţi au început să arunce cu pietre şi sticle în Poliţie într-un colţ al pieţei, potrivit ima­ginilor difuzate de televiziune.Deocamdată răspunsul a fost: greva ge­nerală. În acest context, tot mai multe bănci centrale europene încep să ia în calcul şi scenariul apocaliptic al intrării Greciei în incapacitate de plată. Guvernatorul Băncii centrale a Angliei (BoE), Mervyn King, a declarat că instituţia sa îşi face planuri de rezervă pentru eventualitatea în care Grecia va intra în incapacitate de plată şi a reiterat că băncile trebuie să fie mai transparente în legătură cu expunerea lor, transmite Reuters.