Ministrul francez de interne: "La Paris, 10% dintre persoanele deferite justiţiei sunt de naţionalitate română"

Ministrul francez de Interne Claude Gueant, cunoscut ca un luptător împotriva imigraţiei, a precizat că 10% din infractorii deferiţi justiţiei din Paris dun români, într-un bilanţ privind expulzările care au avut loc în 2011.

Acesta a precizat că numărul de străini expulzaţi în 2011 a ajuns la 32.922, cu 5.000 mai mulţi decât ţinta fixată pentru anul trecut. Pentru anul în curs, Gueant s-a angajat să expulzeze cel puţin 35.000 de imigranţi. 

El a anunţat astfel că vrea să se revină la 150.000 de intrări de străini în Franţa, aşa cum era în anii '90, înainte de ceea ce el a calificat drept o "pierdere a controlului asupra politicii imigraţiei".

De altfel, Claude Gueant a revenit asupra nivelului delincvenţei în rândul populaţiei străine din Franţa, pe care l-a definit ca fiind "de două până la de trei ori mai mare" decât media naţională. El a revenit în special asupra delincvenţei românilor, dând asigurări că la Paris "10 la sută dintre persoanele deferite justiţiei sunt de naţionalitate română".

În vara lui 2010, Guvernul francez şi-a atras critici dure în România şi în Uniunea Europeană pentru că şi-a anunţat intenţia de a desfiinţa taberele de romi instalate în Franţa şi de a-i trimite pe ocupanţii lor în ţările de origine.

În 2011 au fost eliberate 182.595 de titluri de sejur noi, în scădere cu 3,6 la sută faţă de 2010, a anunţat acesta. Detaliat, imigraţia profesională a scăzut cu 26 la sută într-un an, iar imigraţia în interesul familiei cu 14 la sută. 

Ministrul a precizat pentru postul de radio RMC şi televiziunea BFMTV că un nou text privind forţa de muncă străină, care va flexibiliza o circulară din 31 mai 2011, ar putea fi semnat miercuri sau joi de miniştrii vizaţi.

Textul va fi publicat după mai multe luni de mobilizare a studenţilor străini, sprijiniţi de decanii universităţilor şi şefii de întreprinderi. Aceştia sunt ameninţaţi cu expulzarea. Textul le restrânge posibilitatea de a obţine un statut de salariat pentru a putea munci în Franţa la încheierea studiilor.

"Există o neînţelegere", a declarat Gueant. "Toată lumea înţelege că există un anumit număr de cazuri în care aceşti absolvenţi străini ne sunt extrem de utili. Franţa duce lipsă de ingineri, dacă inginerii străini vor să lucreze la noi, noi suntem foarte mulţumiţi", a comentat ministrul.