Presa internaţională: O primăvară românească în mijlocul iernii?

Protestatarii au reuşit să schimbe starea de spirit şi au reuşit să dea deja rezultate
Poporul român a fost adormit de ceva timp. După mai bine de 20 de ani de la căderea regimului comunist, românii au decis să se trezească, deoarece credinţa pe care şi-au pus-o în aleşii lor nu le-a adus viaţa pe care o doreau, se arată într-o postare de pe site-ul Waging nonviolence, preluat de Agerpres.

Actuala criză economică, măsu­ri­le de austeritate implementate de Gu­vern, corupţia în rândul politicie­ni­lor, modul nedemocratic în care sunt puse în aplicare legile de către Exe­cutiv, condiţiile precare de viaţă şi alte nemulţumiri interconectate i-au scos pe români în stradă, conside­ră autorul comentariului.

Sursa citată precizează că mul­ţi­mea de protestatari a fost una mix­tă – vârstnici, studenţi, activişti cu di­fe­rite cauze, simpli muncitori – dat toţi s-au săturat de condiţiile lor de viaţă. De aici şi încăpăţânarea cu care con­ti­nuă protestele, chiar în ger. "Oa­me­­nii au decis să suporte cu stoi­cism vre­mea rece pentru a-şi arăta ne­mul­ţumirea faţă de Putere", scrie autorul.

În timpul acestor zile de protest, unii oameni au recurs la tactici violente. Au izbucnit ciocniri între poliţişti şi un grup de fani ai fotbalului care îi susţineau pe protestatari, care a dus la rănirea unor persoane în rândul celor protestau paşnic. Desi­gur, se spune în articol, mass-media s-au concentrat asupra acestor incidente, punând întregul protest într-o lumină proastă. Cu toate acestea, protestatarii au reuşit să schimbe starea de spirit, recunoscând că disciplina nonviolentă ar fi vitală pentru cauza lor. Acest tip de înţelegere nu este ceva de care sunt capabili mulţi români, cu toate că acest lucru se poate schimba, afirmă semnatarul articolului, potrivit Agerpres.

Din apartament, în stradă
La rândul ei, agenţia France Presse scrie, citând un protestatar, despre "revolta de apartament care a coborât în stradă". "După ce au su­por­tat cu stoicism una dintre curele de austeritate cele mai dure din Europa, mii de români au manifestat timp de 15 zile pentru a-şi exprima saturaţia. "Revolta de apartament a coborât în stradă", a declarat pentru AFP dramaturgul Mihaela Michailov. "De obicei cantonată în conversaţiile cotidiene, nemulţumirea faţă de oamenii politici şi austeritate s-a afişat public prin sloganul «Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi»", remarcă France Presse. Este unul dintre sloganurile cele mai inspirate ale străzii.
"În ultimele zile, o furtună de zăpadă puternică a lovit Europa de Est, dar oamenii, deşi în număr mai mic, încă mai ies în piaţă şi protestează", se mai arată pe site-ul Waging nonviolence. "Acest val de proteste a adus deja rezultate: legea de reformare a sănătăţii, care urma să privatizeze întregul sistem medical românesc şi să lase mii de medici fără loc de muncă a fost retrasă şi probabil una nouă nu va ajunge în parlament prea curând. Raed Arafat a fost invitat să-şi reia vechiul post în Mi­nisterul Sănătăţii, iar ministrul de Externe Teodor Baconchi a fost demis după ce i-a jignit pe protestatari", scrie Waging nonviolence.

În stradă, în "iarna austerităţii"...
Chicago Tribune l-a ales pe Titi Amzar, care în decembrie 1989 era student la Arte, pentru a-şi începe relatarea despre situaţia din România şi mai ales protestele acestei ierni. "Titi Amzar şi-a riscat viaţa în 1989 şi s-a alăturat demonstranţilor în Piaţa Universităţii care l-au dat jos pe dictatorul român Nicolae Ceauşescu. Acum are 43 de ani. Şi a revenit în Piaţa Universităţii. În mare, pentru a cere aceleaşi lucruri ca în 1989 – un nou lider pentru România", scrie Chicago Tribune, care preia o corespondenţă de la Bucureşti a agenţiei Reuters. "«Toate aceste Guverne post-comuniste au fost incompetente», spune Amzar, care acum este designer. El crede că principala cauză pentru prăbuşirea economiei şi toate relele din societate este însăşi clasa politică. Sursa citată remarcă faptul că protestele faţă de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au continuat zi de zi, timp de două săptămâni, în mai multe localităţi din ţară. "Protestele, cele mai ample din ultimii zece ani, sunt departe de a provoca o schimbare politică sau de a ameninţa Guvernul", comentează, însă, sursa citată.

... dar departe de o "vară glorioasă"
Iarna nemulţumirii din România are puţine şanse să se transforme într-o vară glorioasă, pe fondul îm­prumuturilor contractate de această ţară şi al perspectivelor economice sumbre din întreaga re­giune, afectată de criza din zona euro, potrivit unui comentariu pu­bli­cat pe blogul The Economist, ci­tat de Mediafax. Au fost numiţi "vier­mi", "o mahala ineptă şi vio­len­tă" sau "ciumpalaci", dar sute dintre ei, exasperaţi de măsurile de austeritate, de incompetenţa po­litică şi absenţa consultării pu­bli­ce în privinţa legilor, încă ies pe străzile îngheţate din Bucureşti şi din alte oraşe româneşti pentru a le cere preşedintelui şi Guvernu­lui să demisioneze, afirmă comentariul săptămânalului britanic.

"Acum este iarna nemulţumirii noastre ? Suckerspeare", scrie pe un banner în Piaţa Universităţii din Bucureşti, aceeaşi în care protestatarii anticomunişti au fost bătuţi şi ucişi la începutul anilor 1990 în timpul confruntărilor cu minerii controlaţi de Guvern. Acum cererile sunt mult mai diverse: nu exploatării gazelor de şist şi a minereurilor de aur cu cianuri, da revenirii la monarhie, la pensii la mai mari, la taxe mai mici şi mai multe piste pentru biciclete. Alţii le cer pur şi simplu politicienilor să îi respecte. Iar după două săptămâni de proteste, se pare că politicienii au început să asculte sau cel puţin să găsească ţapi ispăşitori, scrie publicaţia brita­nică, referindu-se la demiterea ministrului de Externe Teodor Baconschi şi la demisia lui Iulian Urban, care au insultat protestatarii.

Blogger afiliat Financial Times: Boc "înzăpezit"
Oriunde se întoarce, Guvernul român pare să dea de necazuri. Vineri, Curtea Constituţională a respins planul de amânare a alegerilor locale cu câteva luni pentru a se desfăşura în aceeaşi zi cu scrutinul parlamentar, care trebuie să aibă loc în noiembrie. Premierul Emil Boc spera să amâne alegerile locale ca să câştige mai mult timp pentru ca beneficiile programului său dur de austeritate susţinut de FMI să devină palpabile, iar recentele proteste publice să-şi piardă avântul, scrie Stefan Wagstyl într-un comentariu postat pe un blog afi­liat ziarului britanic Financial Times.

Dar judecătorii au spus nu. Aşa că singurul ajutor al lui Boc este distragerea atenţiei de furtunile de zăpadă care au măturat România săptămâna aceasta, potolind demonstraţiile antiguvernamentale. Dar zăpada se va topi, sentimentul antiguvernamental, probabil nu.

Numărul demonstranţilor din acest an se ridică, în general, la nivelul câtorva mii. Ei nu ameninţă, deocamdată, să răstoarne guvernul sau să forţeze schimbarea cursului politicii economice. Guvernul Boc îşi menţine angajamentul politicilor, inclusiv o creştere a TVA şi o reducere severă a cheltuielilor publice, care au implicat tăieri în statele de plată ale funcţionarilor statului, precum şi ale salariilor şi pensiilor. Dar demonstraţiile arată că Europa Centrală şi de Est nu este imună la protestele împotriva măsurilor de austeritate din ţările mai vechi membre ale Uniunii Europene, între care Grecia, Spania şi Italia. Chiar dacă românii au trecut prin cea mai gravă criză economică de după 1989, actuala încetinire a ei este suficient de dezagreabilă pentru a-i face furioşi.

Foarte multe depind acum de economie. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a redus săptămâna aceasta previziunile privind creşterea economică în regiune şi nu a menajat România, reducând PIB pe 2012 de la 1,8 % la 1,5%. Aceasta este în conformitate cu prognoza BERD de 1,7% pentru Europa de sud-est. Dar România iese din cea mai profundă recesiune din regiune, iar românii speră într-o recupe­rare mai rapidă, conchide autorul comentariului. (Agerpres)