Serbia, fără patriarh

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Pa­vle, a trecut, ieri, în lumea drepţilor. În vârstă de 95 de ani, înaltul prelat, ex­trem de iubit în ţara sa, era grav bolnav de aproape doi ani. Biserica Ortodoxă Sârbă nu a dat niciodată vreo infor­ma­ţie legată de natura afecţiunii de care su­ferea.

Prea Fericitul Pavle al Serbiei s-a stins, ieri, la spitalul din Belgrad unde era internat de mai bine de un an. Informaţia neoficială transmisă de mass-media sârbe şi preluată de AFP a fost confirmată de Biserica Ortodoxă din Serbia. Grav bolnav, Pavle renunţase încă din luna mai 2008 la responsabilităţile ce-i reveneau o dată cu funcţia de patriarh. Prerogativele şi obligaţiile sale fu­seseră preluate de Sfântul Sinod. Patriarhul Bise­ricii Ortodoxe Sârbe este numit pe viaţă şi nu poate fi înlocuit decât dacă Sinodul decide că acesta nu mai este în măsură să îşi exercite funcţia. 

CU TRAMVAIUL LA PATRIARHIE
Considerat un moderat în cadrul ortodoxiei, PF Pavle (pe numele său de mi­rean, Gojko Stoicevici) a preluat conduce­rea Bisericii Ortodoxe Sârbe în 1990, chiar înainte de destrămarea fostei Iu­go­­s­la­vii. Sub autoritatea lui, Biserica a câş­ti­gat o ma­re influenţă în rândul populaţiei, într-o ţară unde cei mai mulţi din cei 7,5 mili­oane de sârbi sunt ortodocşi. Era cu­noscut drept un om al Cerului şi al Pă­mân­tului, extrem de smerit şi de mo­dest. Belgrădenii îl vedeau adesea, pe când era încă în putere, mergând pe jos sau cu tram­vaiul spre sediul Patriarhiei. A refu­zat salariul ce i-ar fi revenit ca patriarh, îşi repara singur mantia şi pantofii şi făcea cadou materialele pentru veşminte, atunci când le considera prea luxoase.  

RELAŢIA CU ROMÂNIA
Fostul patriarh s-a îngrijit şi de o bună legătură cu Biserica Ortodoxă Română. S-a aflat în România în octombrie 1995, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, cu oca­zia implinirii a 110 ani de autocefalie şi 70 de ani de patriarhat ai Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, Pavle întorcea vizita fă­cu­tă de Teoctist în Serbia, în luna iunie a aceluiaşi an. Relaţia dintre Biserica Ortodoxă Sârbă şi cea Română a cunoscut însă un moment de tensiune în 2007, când PF Pavle a criticat reactivarea de către Pa­triarhia Română a trei eparhii în Basarabia. Într-o scrisoare adresată patriarhului rus, Aleksei al II-lea, Pavle şi-a exprimat susţinerea faţă de eforturile angajate de Biserica Rusă pentru „restabilirea unei ordini canonice normale în Moldova". Potrivit ierarhilor sârbi, Republica Moldova este o „regiune canonică ce prin tradiţie aparţine de Patriarhia Moscovei". Scrisoarea de la Belgrad nu a fost un gest tocmai conform cu uzanţele din spaţiul interortodox, restul bisericilor evitând să exprime, oficial, o poziţie în favoarea părţii române sau a celei ruse.