Apel umanitar - Apocalipsa din satul Geamăna

Un peisaj lugubru al unui sat-fantomă. Asta este acum satul Geamăna, din judetul Alba. Copaci ce căndva au rodit, o biserică ce ascunde o pictură veche de 200 de ani, un cimitir al satului, sute de gospodării … totul este acoperit de un lac de steril adănc de 200 de metri, ce continuă să crească.

Dar cum s-a ajuns aici? Cum s-a intămplat ca un sat infloritor să devină acum ruină?

Roşia Poieni este situată in munţii Apuseni, la extremitatea sudică a munţilor Metaliferi, la aproximativ 7 km sud de răul Arieş.

Aici se află cel mai mare zăcămănt de cupru din Romănia şi al doilea ca mărime din Europa, deţinănd peste 1 miliard de tone de minereu cu 0,36% Cupru si 1,8% Sulf (reprezintă 64,5% din rezerva de cupru a ţării).


In anul 1978 este dat un decret de către preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu pentru expropierea locatarilor zonei. Peste 300 de familii au primit bani şi materiale pentru a se muta in alte zone. Este primul pas făcut spre inceperea proiectului de execuţie ce cuprinde exploatarea la zi a minereului cuprifer de la Roşia Poieni, in uzina de preparare amplasată in incinta Dealul Piciorului.


Proiectul iniţial prevedea o capacitate de producţie de 9 milioane tone/an minereu extras şi prelucrat şi o producţie de 16.700 tone de cupru in concentrate, in etapa a doua dorindu-se o extindere la capacitatea de 15 milioane tone/an minereu extras şi prelucrat. In ciuda acestor lucruri, capacitatea maximă atinsă a fost de 3,8 milioane tone minereu extras şi prelucrat in anul 1988, in restul perioadei producţia realizată fiind de aproximativ 2 milioane tone minereu extras şi prelucrat pe an. Aceasta s-a datorat seriei de probleme cauzate in procesul tehnologic de carieră, la instalaţiile de transport şi uzina de preparare, de utilajele tehnologice indigene - livrate de furnizori ca loturi prototip, neexperimentate in prealabil şi neomologate, cu care a fost inzestrat obiectivul, importurile acestora fiind permise de C.S.I.


Conform proiectului, sterilul era transportat prin conducte de oţel, decantat şi depozitat in iazul Valea Sesei, cu evacuarea apelor limpezi, sau in iazul de avarie Valea Ştefanei II.


Sterilul este partea nefolositoare dintr-un zăcămănt sau dintr-un produs minier, indepărtat la finalul procesului de prelucrare. Teoretic, aceste deşeuri trebuie depozitate in gropi special amenajate, insă in Romănia sunt aruncate direct in natură. In anul 1986 a inceput să se dea drumul la steril. Acesta a tot curs, acoperind totul in jur pănă acum doi ani. In 2005 exploatarea a fost oprită, fiind ineficientă. Acum este privatizată, urmănd ca procesul să fie repornit şi continuat.


Lacul de steril ce acoperă valea a inghiţit aproape toate cele 1.000 (o mie) de gospodării ce erau căndva in satul Geamăna. Acum mai există aproape 20 de gospodării, una din ele aparţinănd familiei Holhorea. Priveliştea de la casa lor este ingrozitoare: livada, curtea, copacii, casele vecinilor, toate se află sub nămolul toxic. Sterilul este lăngă gardul ogrăzii, urmănd să inghită şi locuinţa lor.


Ioan Holhorea, capul familiei, este paralizat de la brău in jos pentru restul vieţii din cauza unui accident petrecut cu 5 ani in urmă. Impreună cu Maria, soţia sa, au 3 copii: doi băieţi şi o fetiţă. Venitul familiei este alcătuit din pensia bunicii, pensia de handicap a tatălui şi din banii căştigaţi de băiatul cel mare, muncind cu ziua pe unde poate. Făntănile sunt otrăvite, apa potabilă fiind adusă de la mai bine de un kilometru. Şcoala este la 5 km distanţă de casă. Familia Holhorea trăieşte o dramă de neinchipuit.


Este foarte posibil ca in curănd satul să fie inghiţit in intregime de sterilul ce se devarsă continuu, devenind doar o amintire a ceea ce a fost căndva satul Geamăna.

Ce vrem noi:

Ştiind faptul că la noi in ţară lupta cu autorităţile de multe ori poate fi comparată cu lupta impotriva morilor de vănt, dorim să facem noi ceva! Noi şi dumneavoatră toţi cei care citiţi această pagină.


Ca prim pas dorim să străngem fonduri pentru a-i ajuta pe aceşti oameni de sărbători. Să aibă şi ei, ca şi noi, tot ce trebuie să aibe un romăn in această perioadă a anului.


In al doilea pas ne vom adresa nenumăratelor firme de construcţii din ţară, să ne ajute cu materiale, pentru ca aceste familii să-şi poată construi alte case in satul Lupşa pe un teren cumpărat acolo tot din fondurile pe care noi sperăm să le străngem sau dacă avem noroc, oferit de primăria din localitate.


Pentru toate acestea avem deschis contul următor:

• Banca B.R.D. Suc. Ploieşti, cont nr. RO17 BRDE 300S V226 7714 3000

se va menţiona pe ordinul de plată - Ajutor Umanitar
Clubul de Turism şi Arte ESCAMONDE Ploieşti
CUI 18405600
Str. Caraiman, nr 8, Ploieşti, Prahova.


Pentru alte informaţii nu ezitaţi să ne contactaţi la tel 0741/533.132, sau la adresa contact@escamonde.ro


NOTA: Pentru fiecare dintre noi o sumă mică, de exemplu 10 lei, nu este mare lucru. Dacă reuşim să străngem de la sute, poate mii de romăni această mică sumă, imaginaţi-vă căt de mult ii vom ajuta pe aceşti oameni care doar au avut ghinionul să se nască in acea zonă.

• Clubul de Turism şi Arte ESCAMONDE Ploieşti