Cei care au scandat prima dată „Ieşi afară, javră ordinară” vor ieşi în stradă

Pe 24 septembrie 2010, 8.000 de po­liţişti şi-au cerut drepturile în faţa Pa­latului Cotroceni. Marian Gruia, pre­şedintele Sindicatului Naţional al Po­liţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), susţine într-un interviu acor­dat Jurnalului Naţional că, în ciu­da protestelor de atunci, viaţa po­liţiştilor nu s-a schimbat deloc în bine. Dimpotrivă, unii dintre ei au fost supuşi presiunilor sau restructuraţi. Mai mult, dacă nu li se vor da salariile restante cerute, într-o săptămână poliţiştii vor ieşi din nou la proteste.

• Jurnalul Naţional: Pe 24 septembrie 2010, 8.000 de poliţişti şi-au cerut drepturile în faţa Palatului Cotroceni. A trecut mai bine de un an de atunci, domnule Marian Gruia. Ce s-a schimbat?

Marian Gruia: Nu s-a schimbat absolut nimic. Din contră, situaţia a devenit şi mai accentuată, situaţia socială. Nu numai a poliţiştilor, ci a întregii societăţi româneşti. Mai mult decat atât, la  momentul  respectiv, preşedintele României ne-a acuzat de subminarea puterii de stat, consi­derând că s-a încercat o lovitură de stat în accepţiunea unora. Mai mult decât atât, noi am atras atenţia pre­şedintelui şi CSAT-ului la momentul respectiv, am făcut adresă oficială, prin care am cerut ca sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională să fie întărit într-o situaţie de criză, pentru că poate să esca­ladeze din cauza reducerilor salariale. Poate să escaladeze o dată privind protestele sociale şi doi, privind creşterea infracţionalităţii. Ei nu au luat în calcul avertismentul nostru. Mai mult decât atât, ştiţi bine că la sfârşitul anului trecut au fost disponibilizaţi 10.000 de angajaţi MAI, în special jandarmi şi poliţişti.

Guvernul execută ordinele preşedintelui

•Sloganul „Ieşi afară, javra ordinară”, a fost scandat pentru prima dată la protestul poliţiştilor din faţa Cotroceniului. Zilele astea a răsunat şi a devenit un adevărat hit la protestele din Bucureşti şi din ţară....

Referitor la sloganul acela, să ştiţi ca nu a fost inventat de noi. Nici eu nu ştiu de unde a apărut atunci în mulţimea aceea. Dar uite că a prins la societatea civilă, fiind folosit acum de către manifestanţii care au ieşit spontan în stradă. Problema este însă alta. Vedeţi, oamenii acuză preşedintele de tot ceea ce se întâmplă, pentru că de-a lungul timpului preşedintele, în loc să-şi vadă de rolul lui de me­diator în societatea civilă, a de­venit – aşa cum spun analiştii – un pre­şedinte-jucător. Mai mult decât atât, a subordonat Guvernul Preşe­dinţiei, încât, din punctul meu de vedere, noi nu avem Guvern. Guvernul execută ordinele preşedintelui.

• Şi e bine că avem un preşedinte-jucător?

Sub nici o formă. Dacă aş spune eu că nu a fost un lucru bun, ar zice că am ceva cu preşedintele. Însă toată societatea civilă acuză preşedintele de toate relele care s-au abătut asupra României. 

• Revenind la mitingul din 2010. Ce s-a întâmplat după acel mo­ment? Ştiu că poliţiştii au fost nu doar amendaţi, dar şi acuzaţi că ar fi venit la protest cu arma din do­tare.

Într-adevăr, la mitingul respectiv, o delegaţie formată din 10 reprezentanţi ai protestatarilor am intrat la discuţii cu doi consilieri ai preşedintelui. La intrare, bineînţeles că am fost legitimaţi, că aşa e procedura, de către SPP. Şi după încheierea mitingului toţi cei zece – jandarmii au preluat datele de la SPP – au primit amenzi de 100 de milioane vechi pentru fiecare dintre noi. La ora actuală suntem cu procesele în instanţă. Ceilalţi poliţişti au fost acuzaţi, unii că au fost cu armamente asupra lor. Vreau să vă spun că s-a dat neînce­pe­rea urmăririi penale împotriva acelor cinci poliţişti. Nu s-a constatat că aveau armament asupra lor.

• Atunci, de ce s-a încercat „plimbarea” acestor oameni prin tribunale?

La momentul  respectiv s-a încercat inducerea în eroare a societăţii civile că am fi venit cu armament, tocmai ca să fim acuzaţi  de astfel de infracţiuni. Trebuia să găsească un ţap ispăşitor. Însă eu vreau să vă spun că după acel miting m-am trezit la circa şase luni de zile chemat la poliţie, având o plângere penală cu cinci capete de acuzare, cinci in­fracţiuni. Surprinzător, plângerea fiind făcută de o asociaţie a revo­lu­ţionarilor care nu ştiu ce legătură avea cu protestul nostru, însă mi-au făcut plângere penală. Nu este nici o infracţiune acolo, este doar o forţare de către această asociaţie revolu­ţio­nară care, din punctul meu de vedere, a fost pusă politic să-mi facă o plângere penală. Dar bineînţeles nu trebuia să apară cei care au făcut acest lucru.

• După acel miting din 24 septembrie, poliţiştii nu prea au avut viaţă uşoară. Au urmat demisii şi demiteri la nivel înalt, restructurări, testări... Aţi mai fi dispuşi să ieşiţi din nou la proteste, să vă alăturaţi manifes­tanţilor?

Cu siguranţă. Şi asta se va întâmpla în viitorul apropiat. Pentru că, dacă aţi văzut, Guvernul deja joacă la două capete. Revoluţionarii ieşind în stradă săptămâna trecută, am înţeles că asociaţiile revoluţionare ar fi încheiat un protocol cu PDL să li se găsească surse de finanţare, să le dea banii. Noi nu cerem bani în plus, ci restanţele de anul trecut. Ca atare, deja am conceput două scrisori deschise către preşedinte şi premier şi le dăm termen o săptămână să găsească surse să ni se dea restanţele.

Igaş, la Ministerul de Interne, cu numele

• Cu alte cuvinte, dacă nu se va găsi o rezolvare concretă, poliţiştii vor  ieşi în stradă. Din nou.

Cu  siguranţă. Dacă problemele nu se vor rezolva într-un timp foarte scurt, cu siguranţă vom ieşi în stradă. Tensiunile sunt enorme în rândul poliţiştilor. Vom avea o întrevedere şi cu ministrul Igaş, cel mai târziu am înţeles la 31 ianuarie, dar nu cred că va fi vreo şansă din acest punct de vedere. Cel puţin, reprezentanţii ministerului nu ne asigură că se vor da aceste restanţe într-un viitor apropiat. Trebuie să discutăm cu Guvernul. Ministrul nu are nici o putere. Domnul Igaş la minister este doar cu numele. În rest, nu a făcut nimic pentru această instituţie, mai mult a destabilizat-o.

• Dar jandarmii şi-au primit restanţele salariale?

Nu, nu şi-a primit nimeni nimic. Vă spun eu. Săptămâna aceasta, maxim sfârşitul lunii, se vor achita nişte restanţe la norma de hrană, în valoare de vreo 330 de lei, restanţe care datează începând cu 1 octom­brie 2010. Dar de ce numai acuma, când a ieşit populaţia în stradă gân­dind că le mai aruncăm câte ceva firi­mituri şi poliţiştilor, şi jandarmilor şi îi vom folosi împotriva mani­fes­tanţilor. Şi eu vă spun că poliţiştii, din punctul meu de vedere – cel puţin din informaţiile mele – nu vor acţiona împotriva cetăţenilor care vor manifesta în stradă.

• Domnul Gruia, au fost mo­mente, situaţii, contexte în care s-au făcut presiuni asupra poliţiş­tilor?

Bineînţeles. Şi, mai ales, că în anumite funcţii de conducere partidul de guvernare şi-a pus oameni care pur şi simplu să-i terorizeze psihic pe poliţişti şi nu numai pe poliţişti. Deci, eu vă spun că oamenii sunt supuşi unor presiuni psihice din partea şefilor. Atât ca activitate, pentru că li se cere mai mult decât poate să ofere, având în vedere lipsa efectivelor, se lucrează peste program, nu li se decontează orele supli­mentare...

• Cum comentaţi ieşirea oamenilor la proteste?

Noi am atras atenţia din 2010. Oamenii au înţeles situaţia economică a României şi au rezistat. Dar după un an şi ceva nu mai rezistă. A ajuns cuţitul la os, cum se spune în limbaj popular, şi oamenii au ieşit în stradă manifestând spontan fără să aibă un lider, fără să aibă un mesaj complet din partea tuturor. Aţi văzut, fiecare îşi cere dreptul, fiecare îşi strigă nemulţumirea. Singura chestiune la unison este schimbarea actualei guvernări şi a preşedintelui.

• Ce finalitate vedeţi? Mă refer, la una benefică pentru cetăţean.

Eu cred că ar fi cea mai bună soluţie legală şi democratică – alegerile anticipate. Ar fi o chestiune democratică şi s-ar detensiona toată această situaţie din stradă.

• La protestele de până acum, cetăţenii au acuzat violenţa jandarmilor, faptul că au fost bătuţi oameni paşnici. Cum comentaţi?

Unele măsuri ale jandarmeriei au depăşit limita intervenţiei. Cred că în multe cazuri s-a făcut exces de zel. Acum nu ştiu – pentru că nu am informaţiile şi elementele – dar ca o părere, este posibil ca ordinele de intervenţie să fi fost date de anumiţi şefi. Şi acolo trebuie văzut dacă într-adevăr şefii care le-au dat ordine să acţioneze sau modalitatea de acţiune asupra manifestaţiei. Eu vă dau un singur exemplu. A doua zi de protest, cred că sâmbăta cealaltă... Nu au intervenit în forţă când oamenii erau în stradă, când ocupaseră bulevardul Magheru, ceea ce este contrar legii şi atunci aveau dreptul şi obligaţia să intervină în forţă, să-i scoată de pe carosabil. Însă, la ora 23:30-00:00, când rămăseseră un grup de manifestanţi pe trotuar, am înţeles că s-a primit ordin de la prefect să intervină în forţă. Cea mai mare greşeală, acolo este încălcarea legii.