Fişa de post pentru spioni: angajaţi oneşti în ţară, infractori afară

Asta vorbind de partea concretă. Dar în spiritul instituţiei, mai există asemănări?
Nu. Câtuşi de puţin. Avem o medie de vârstă care gravitează în jurul vârstei de 35-37 de ani. Eu cred că deja e mult mai coborâtă. Asta înseamnă şi bine şi rău. E bine pentru că angajaţii instituţiei, fie că e vorba de partea operativă, fie de cea de suport, sunt oameni a căror conformaţie mentală, a căror motivaţie profesională şi carieră nu poate pro­pu­ne o comparaţie cu ce însemna îna­in­te DIE. E cu totul altceva. Altele sunt pretenţiile, criteriile de avansare în carieră sunt cu totul altele şi mult mai aplicate pe valorificarea ca­li­tă­ţilor individuale care pot fi puse la muncă într-o instituţie cum este SIE.


Care sunt cele mai importante criterii de angajare în SIE?
Sunt multe. Sistemul de angajare în SIE, spre deosebire de cel de an­ga­jare în alte servicii înseamnă într-o proporţie covârşitoare competenţe verificabile obiectiv, iar în selecţie in­tervine rar şi doar într-o fază finală factorul subiectiv. Ceea ce înseamnă că mecanismul de selectare şi de apre­ciere a valorii unui candidat la an­gajare, pe lângă faptul că este ex­trem de minuţios şi se adresează de­ta­liilor din compoziţia intelectuală, pro­fesională, etică a candidatului nu la­să loc aproape deloc interfe­renţei subiective, deci deciziei subiective ca­re nu este neapărat guvernată de re­guli etice. Cu cât intervenţia subiecti­vă este mai limitată, cu atât este mai ma­re şansa ca aprecierea să fie exac­tă.


Roboţei?
Nu. Oameni foarte conştienţi de ce fac, foarte dispuşi să se angajeze într-un loc în care frumuseţea muncii este complementată de riscuri foarte mari. Sunt oameni care acceptă să trăiască două vieţi.


Ce vreţi să spuneţi?
E serviciu de spionaj. O identitate în România, o identitate în exterior, de exemplu.

 

Sau o identitate la serviciu, o identitate acasă?
Şi asta se poate, sigur că da. De fapt asta este una dintre regulile interne de protecţie.

 

Familia să nu ştie că lucrează în SIE.
Există şi asemenea cazuri, sigur că da. Pentru asta îţi trebuie o anumită conformaţie psihologică şi o puternică cultură generală, toate aceste calităţi întâlnindu-se în câteva necesităţi pe care pe parcursul carierei serviciul le observă, le potenţează le observă şi le cântăreşte: de la capacitatea de adaptare în medii diferite, până la capacitatea de rezistenţă în faţa vicisitudinilor. Viaţa lor nu e uşoară, e o viaţă trăită la maximum şi în mod accelerat.


Ştiu că a existat un caz în care familia unui ofiţer SIE a aflat la înmormântare unde lucra omul.
Există şi asemenea întâmplări. Astea sunt riscurile inerente spionajului. Să ne înţelegem. Cei care sunt parte a serviciului sunt cetăţeni români toţi. Deci asupra lor acţionează legea română şi ei funcţionează în contextul legilor statu­lui român. Când sunt afară, singurele legi pe care le respectă sunt doar ale statului român. Ei afară sunt infractori. Scopul prezenţei lor afară este cu totul altul decât cel pe care un cetăţean cu frica legii îl poate gândi sau îl poate proiecta în inte­riorul propriei ţări. Dar sunt singurele legi pe care le respectă afară. Nu respectă legile statului unde îşi desfăşoară activitatea.


Dimensiunile personalului SIE sunt informaţie publică? Câţi angajaţi are SIE în momentul de faţă?
În momentul de faţă, această informaţie nu este de natură publică. Însă o să vă dau un ordin de mărime. Este un serviciu mult mai redus numeric decât alte servicii din ţări cu dimensiuni umane sau geografice comparabile, iar în România este un serviciu, din punct de vedere al angajării umane, mic. Nu e un serviciu amplu. Nu constrângerea financiară sau logistică determină aceasta, ci hiperprofesionalizarea unui serviciu, care nu are nevoie de un număr foarte mare de angajaţi pentru a acoperi zonele de interes. Şi aici trebuie să vă mai spun ceva. Faţă de DIE, de exemplu, DIE era mare.
Pentru că şi calibrul cu care fusese proiectat DSS de-a lungul anilor de comunism era mare. Pentru că România avea interes şi în Africa, şi în zona arabă, şi în Extremul Orient, şi în cele două Americi, şi în Europa, peste tot. În plus, nu existau sisteme de cooperare între DSS şi organismele cu funcţiuni relativ similare din alte state socialiste. Astăzi, SIE, după 20 de ani, a fost reconstruit poate de la cărămidă. E ca la reclama la Carlsberg: Probably the best beer in the world.
Va urma