Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agenţia spaţială americană NASA a lansat cu succes joi seara sonda Osiris-REx într-o misiune inedită de a preleva mostre de pe un asteroid şi de a le aduce pe Pământ, acestea putând ajuta la explicarea originilor şi formării sistemului solar şi a originii vieţii, transmite France Presse.
Racheta Atlas V a companiei americane United Launch Alliance a fost lansată în condiţii de cer senin de la baza Cape Canaveral, situată în apropiere de Centrul spaţial Kennedy din Florida (sud-est). Sonda spaţială de două tone s-a desprins de al doilea etaj al rachetei la 59 de minute după lansare şi la scurt timp şi-a desfăşurat antenele solare.
"Obiectivul principal al OsiriX-REx este de a aduce cel puţin 60 de grame şi cel mult două kilograme de materiale bogate în carbon, care vor fi prelevate de la suprafaţa asteroidului Bennu", a declarat Dante Lauretta, profesor de ştiinţă planetară la Universitatea din Arizona şi responsabil ştiinţific al acestei misiuni fără precedent pentru NASA, cu un buget de 800 de milioane de dolari.
Aceasta va fi cea mai mare cantitate de material extraterestru adus de agenţia spaţială americană de la programul Apollo (1969-1972), când astronauţii americani au raportat un total de 362 de kilograme de roci lunare.
"Sperăm că aceste eşantioane vor conţine molecule organice datând din primele zile ale sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani, care ar putea furniza informaţii şi indicii valoroase cu privire la originile vieţii", a spus el.
Resturi de la formarea sistemului solar, asteroizii conţin materiale primitive.
Sonda urmează să ajungă la Bennu - aflat la o distanţă faţă de Pământ ce variază între 448.700 şi 344 de milioane în kilometri - în august 2018. Este vorba de o rocă mare neagră cu diametrul de aproximativ 490 de metri şi o masă de 77,6 milioane de tone, care se roteşte în jurul Soarelui în 1,2 ani şi se intersectează cu orbita Pământului la fiecare şase ani, la o distanţă apropiată de cea care ne separă de Lună.
Oamenii de ştiinţă au constatat că Bennu trece din ce în ce mai aproape de planeta noastră, existând chiar un risc scăzut (unul din 2.500) să intre în coliziune cu Terra între anii 2175 şi 2196, potrivit calculelor de NASA.
În apropierea asteroidului, instrumentele de la bordul sondei vor cartografia acest corp ceresc în 3D, vor identifica mineralele şi substanţele chimice care se află la suprafaţa acestuia şi vor alege un loc de unde vor preleva eşantioane. Pentru acest zbor de recunoaştere, sonda se va apropia la 240 de metri de Bennu.
În luna iulie 2020, sonda va atinge asteroidul pentru doar trei până la cinci secunde cu ajutorul unui braţ cu o lungime de trei metri pentru a colecta roci şi praf cu un fel de aspirator al cărui concept a fost inventat de un inginer de la compania americană de construcţii aerospaţiale Lockheed Martin ... în garajul său.
Materialele colectate vor fi stocate într-o capsulă, iar sonda va părăsi vecinătatea asteroidului în martie 2021 pentru călătoria de întoarcere pe Terra care va dura doi ani şi jumătate.
Când Osiris-REx va fi aproape de Pământ, în septembrie 2023, capsula care conţine probele de pe Bennu va fi ejectată din sonda spaţială şi va ateriza lin, frânată de paraşute, în vestul Statelor Unite, lângă Salt Lake City.
Probele vor fi transportate la Centrul spaţial Johnson din Houston (Texas), unde vor fi catalogate şi analizate. NASA va păstra cel puţin 75% pentru cercetări în lumea întreagă, inclusiv pentru generaţiile viitoare de cercetători. Această misiune va pune bazele pentru viitoarea explorare a asteroizilor şi a altor corpuri din sistemul solar. Ea ar trebui să permită să se verifice ipoteza cel mai general acceptată că acest tip de asteroid a adus apă şi materiale precursoare vieţii pe Terra.
Un alt obiectiv va fi acela de a măsura "efectul Yarkovsky". Acest fenomen termic, sub efectul Soarelui, acţionează asupra traiectoriei asteroizilor prin exercitarea unui mic impuls, fie împingându-i spre Pământ, fie scoţându-i de pe traseul spre planeta noastră. O mai bună înţelegere a acestui efect ar trebui să ajute să se prevadă mai bine orbitele acestor corpuri celeste şi a încerca devierea cursului celor care ar putea ameninţa să lovească Pământul.
De asemenea, această misiune ar trebui să evalueze mai bine potenţialul de exploatare minieră a asteroizilor.
În afară de OsiriX-REx, sonda japoneză Hayabusa lansată în decembrie 2014 este de aşteptat să ajungă în 2018 la un asteroid pe care va asoliza mica sondă Mascot, aparţinând Centrului National Francez pentru Studii Spaţiale (CNES). Scopul este, de asemenea, de a colecta probe pentru a fi aduse pe Pământ în 2020, deşi nu vor fi aduse decât câteva micrograme de material.
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a reuşit în 2014 asolizarea modulului său Philae pe o cometă, o premieră care i-a permis timp de 60 de ore să transmită date ştiinţifice valoroase. Dar, spre deosebire de OsiriX R-REx, nu a fost planificată întoarcerea micului robot pe Pământ.AGERPRES
