6 noiembrie 1989

Întreprinderea Iremaos se situa printre fruntaşii în muncă ai anului 1989. Ziarul Informaţia Bucureştiului anunţa "un an agricol de excepţie". În unităţile mi­litare, răcanii petreceau primele zile de cătănie. Actorii Teatrului Dramatic din Constanţa au deschis stagiunea printre "oamenii muncii", la Combinatul petrochi­mic Midia-Năvodari. Ridicarea "obiectivelor edilitare" din sate şi comune se făcea tot cu meşteri locali. Altă dată specialişti în case ţărăneşti, meşterii se "reprofilaseră" între timp. Pe lângă case, construiau şi magazine, poduri şi dispensare.


DEPĂŞIRI DE PLAN LA IREMAOS
Întreprinderea Iremaos se situa printre fruntaşii în muncă ai anului 1989. Îşi crescuse ritmul producţiei, lunar, cu 23% obţinând o producţie suplimentară de 8 milioane de lei. Specialiştii preconizau chiar şi o depăşire a planului cu 6,2 procente.
Prioritare erau, ca peste tot în economia românească de atunci, exporturile. Se desfăşurau contracte cu ţări precum Cehoslovacia, Canada, Marea Britanie. Pe hârtie, şi planul de modernizare a întreprinderii suna bine. "Să ţinem pasul cu tot ce este nou şi eficient pe plan mondial" era sloganul inginerilor. Erau vizate executarea miezurilor pentru radiatoare, a sistemului de recuperare a căldurii la antecreuzete, gospodărirea resurselor, restructurarea atelierului de vopsitorie-echipament metalic.


RECORDURI AGRICOLE LA ILFOV
Ziarul Informaţia Bucureştiului anunţa "un an agricol de excepţie". Se înre­gistraseră "cele mai mari recolte" din istoria judeţului Ilfov, mai scria organul PCR din Capitală. CAP-urile şi IAS-urile ilfovene depăşiseră rezultatele planificate la producţia de cereale păioase, mazăre, fasole, soia, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. La orz şi grâu s-au atins producţii de 7.650 kg la hectar, respectiv 8.267 kg. Printre fruntaşi s-au aflat IAS Mogoşoaia, CAP Buftea şi CAP Berceni. "Cheia" succesului o dezvăluia inginerul Adrian Rădulescu, preşedintele CAP-ului Buftea: "Am muncit cu toţii mai bine, am pus la loc de cinste agrotehnica avansată şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Saltul făcut anul acesta în producţia vegetală, mai ales la cultura cerealelor păioase, este, după opinia mea, urmarea firească a importantelor acumulări calitative înregistrate în întreaga noastră agricultură, mai ales după cel de-al IX-lea Congres al partidului."   


FURAJE, DIN PLIN
Bogat părea să fie anul agricol 1989 şi la furaje. De pildă, la Sînmartin (jud. Bihor), zonă colinară, cu multe păşuni şi fâneţe, CAP-ul local se specializase în creşterea bovinelor şi ovinelor. La început de toamnă, se depozitaseră deja 1.060 tone fibroase (fân şi lucernă). Urma însilozarea furajelor. Pe timp de iarnă gospodarii trebuiau să se îngrijească şi de adăpostirea animalelor. Pentru oi se ridica­seră saivane, în satele Betfia şi Rontău. Pentru viţei, s-au construit creşe, cu boxe individuale, instalaţii de alimentare cu apă şi padocuri între grajduri.   


PRIMA ZI DE CĂTĂNIE
În unităţile militare, soldaţii petreceau primele zile de cătănie. Cu o zi în urmă, în şcolile şi unităţile Ministerului Apărării Naţionale (MApN) şi ale Ministerului de Interne s-a depus jurământul militar. La festivităţile din Bucureşti, tinerii noului contingent au fost asistaţi de generalul Vasile Milea (ministrul apărării şi membru al CPEx al CC al PCR), membri ai Consiliului de conducere al MApN, scriitori, compozitori, veterani din al doilea război mondial, membri ai gărzilor patriotice, pionieri, părinţi. Câţi dintre recruţii încorporaţi atunci îşi imaginau că luna decembrie urma să fie una de foc, la propriu şi la figurat?  


ACTORI PE "SCENA" COMBINATULUI PETROCHIMIC
Să se inspire din viaţa muncitorilor era una dintre obligaţiile artiştilor. Şi, actorii  Teatrului Dramatic din Constanţa au aplicat învăţăturile partidului, prezentându-se la datorie într-o întreprindere. Aşa încât noua stagiune s-a deschis printre "oamenii muncii", la Combinatul petrochimic Midia-Năvodari. Valentina Bucur-Caracaşian, Elena Gurgulescu, Minodora Condur, Longin Mărtoiu, Constantin Duicu şi Radu Buznea au recitat din Eminescu, Crean­gă şi din poezia contemporană dedicată "celui mai iubit fiu al ţării". La sfârşit li s-a prezentat spectatorilor în halate şi repertoriul teatrului în anul ce urma.


BADEA ŞOFRON, MEŞTERUL DIN LIBOTIN
Ridicarea "obiectivelor edilitare" din sate şi comune se făcea tot cu meşteri locali. Altă dată specialişti în case ţărăneşti, meşterii se "reprofilaseră" între timp. Pe lângă case, construiau şi magazine, poduri şi dispensare. Prin părţile Căpşe­niului (jud. Maramureş), cunoscut era badea Şofron, originar din satul Libotin, zidar la CPADM din localitate. Bătrânul, în vârstă de 61 de ani, ridicase la viaţa lui, după propriile mărturii, peste o sută de case. Cu scripetele şi canciocul, "inginerul" cu patru clase ridicase, mai nou, şi cea mai înaltă clădire din Căpşeni, un "complex comercial şi de producţie", cu trei etaje.