Arheologie culinară, la gurile Dunării

E doar una dintre cele 27 de aşezări din Delta Dunării. În inima apelor, Uzlina te aşteaptă, din primăvară până în miezul toamnei, să "interacţionezi" cu universul ei fabulos. Pentru tine, cel care nu eşti un locuitor al spaţiului deltaic, simpla călătorie de pe "continent" până pe petecul de pământ înconjurat de ape poate fi o mică aventură.

Şi chiar dacă eşti "în timpul serviciului" - adică jurnalist în misiune, cum eram eu - cele două zile petrecute între ucraineni, lipoveni şi armâni se transformau uşor într-o scurtă şi bogată vacanţă (asta dacă, oricum, ai obiceiul să nu-ţi uiţi îndemânările profesionale nici pe timpul adevăratelor tale vacanţe).

Asta mi s-a întâmplat şi mie într-o sâmbătă de la jumătatea lunii octombrie, când Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a organizat primul festival de tradiţie culinară, cu "specialităţi endemice" din Delta Dunării, preparate de reprezentanţii a cinci din cele 27 de comunităţi din zonă. Cei mai pricepuţi bucătari şi cele mai talentate bucătărese din localităţile Crişan, Jurilovca, Mahmudia, Sarighiol de Deal şi Sarichioi s-au întrecut pentru premiile puse în joc, premii care nu erau mici deloc.

Oamenii apelor
Dar înainte de a afla cine şi ce loc a ocupat pe podium, să ne aşezăm pe marginea tăpşanului de iarbă din complexul Cormoranul şi să-i urmărim pe competitori cum îşi pregătesc "tabăra". Se aşază pirostriile, se aprinde focul şi se atârnă ceaunele. Mă uit atent să văd de unde aduc localnicii apa pentru ciorbă. Nu, n-o iau din Dunăre... Deşi, am auzit eu, mai sunt încă vreo câteva locuri cu apă curată, care dă borşului gustul acela ştiut din bătrâni! De data aceasta, ei toarnă apă din bidoane aşa că, cel puţin din punctul ăsta de vedere, pot să bag mâna în foc că apa e un ingredient neutru. Altele vor fi cele care vor face diferenţa între atâtea reţete de borş de peşte.

Încet-încet, cele cinci echipaje - din Sarichioi, Sarighiol de Deal, Crişan, Jurilovca şi Mahmudia - îşi personalizează zona de concurs. Femeile cele vrednice îşi aşază cochet un detaliu al îmbrăcăminţii lor specifice comunităţii din care fac parte... apoi îşi pun şorţurile, îşi suflecă mânecile, şi trec la treabă. Apar, nici nu ştii de unde, platourile cu antreuri dunărene - cele mai multe pe bază de peşte - apoi dulciurile, vedrele cu ţuică de salcâm ori cu vin dobrogean... Ies la iveală peştii cei proaspeţi, numai buni de aruncat în "ceaoane" ori de pus pe grătar sau pe tabla cu sare, pentru saramurică. În zona celor din Crişan, se aude un acordeon. Îi răspunde altul, din "tabăra" celor de la Mahmudia. Vocile femeilor se împletesc şi, ca acasă, în satul lor, se îndeamnă prin cântec. "Hai, Liusea, cântă şi tu, să vezi ce bună mâncare o să-ţi iasă", dă cineva un sfat alteia, pe care curăţatul solzilor de peşte pare să o fi amuţit (ca-n vorba aceea despre peşti)...

Lotca premianţilor
Câteva ore, cât a durat munca aceasta, pe scenă s-au rânduit ansamblurile folclorice ale fiecărei comunităţi. Aşa că, spre seară, juriul - al cărui preşedinte a fost scriitorul Mircea Dinescu, gurmand cu acte în regulă - mai că ar fi dat premiul I tuturor. Însă competiţiile au regulile lor. Aşa că numai trei echipaje de bucătari şi bucătărese au urcat pe podium.

Echipa de ruşi lipoveni din Sarichioi şi-a surclasat concurenţii obţinând marele premui Ursus Breweries, în valoare de 3.000 de euro, aromânii din Sarighiol de Deal au obţinut premiul special eJobs în valoare de 2.000 de euro, în vreme ce ucrainienii din localitatea Crişan şi-au adjudecat premiul Radu Anton Roman în valoare de 1.000 de euro, oferit de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.

Bucătărie arheologică în Delta Dunării
Interesant este că aceste premii, ne spune Liviu Mihaiu, iniţiatorul festivalului şi fost gvernator al Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, sunt menite să finanţeze trei proiecte sociale ale comunităţilor respectiv: utilarea cu diverse echipamente a şcolii din Sarichioi, modernizarea căminului cultural din Sarighiol de Deal şi renovarea bisericii din Crişan. Cu borş de peşte, ca-n Delta Dunării, ştiucă umplută şi saramură de lin şi cu alte minunate bucate deltaice, toţi concurenţii au încercat să scoată la iveală ceea ce Liviu Mihaiu numea "bucătăria arheologică a Deltei Dunării".

Gastronomia deltaică, în UNESCO
Despre acest festival, Mircea Dinescu, preşedintele juriului, ne-a declarat: "Am ţinut cont de specificul zonei, de faptul că aici toate bucatele sunt pe bază de peşte. Mai lipsesc prăjiturile cu peşte şi frişcă. Am dat un "+" pentru diversitatea bucatelor care erau exclusiv din Delta Dunării, pentru că şi aromânii au avut bucate interesante, dar multe ţineau de tradiţia lor, în general de munteni şi nu de oameni ai Dunării. Au fost şi sate sărace care au avut un singur fel foarte bun. Nu s-au regăsit printre premianţi. Însă se întâmplă şi aşa, într-un sat sărac e fata cea mai frumoasă din ţară".

Actualul Guvernator al Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, Silvian Ionescu, ne-a declarat: "Este greu de explicat de ce omul, în ciuda vicisitudinilor cu care e confruntat, rămâne în continuare în mediul natural din Deltă, care este foarte aspru mai ales iarna. Legătura intimă cu mediul nu poate fi ruptă şi înlocuită, se transmite genetic: o dietă aproape exclusiv bazată pe peşte, un mod de viaţă bazat pe pescuit, o existenţă sub această provocare permanentă a crivăţului, a îngheţului, a izolării - iată ce defineşte omul Deltei. Noi nu putem face decât să o înţelegem şi să o conservăm, să nu creăm restricţii inutile şi adversităţi. Şi să încercăm să facem ca, după ce Delta Dunării a intrat în patromoniul cultural al UNESCO, să o punem sub protecţia acestei instituţii mondiale şi ca patromoniu cultural, inclusiv gastronomic".

De altfel, ediţia din acest an a festivalului nu a prezentat decât un "pilot" pentru un eveniment de importanţă europeană care să arate care sunt valorile celui mai tânăr pământ al Europei şi să atragă la gurile Dunării turiştii din ţările dunărene cărora Delta "le aparţine".

Ca la Jurilovca
Fiecare comunitate are o reţetă specifică de borş de peşte, ne atrage atenţia profesorul Pavel Condrat din Jurilovca. "Noi folosim doar trei ingrediente  ingrediente: cartofi, ceapă şi peşte. Acest borş de peşte se face şi în barcă, pentru că la trasul năvodului, în perioada interbelică, pescarii plecau cu zilele la pescuit şi chiar trăiau în barcă. Nu aveau timp să pregătească reţete elaborate. Aveau o instalaţie, nu foarte complicată: un cilindru metalic cu fundul închis, în care se face focul şi pe care se aşază ceaunul. Tot timpul se uda suportul din lemn, pentru a nu lua foc."