Business necurat cu cartele

Consiliul Concurenţei a declanşat două investigaţii având ca obiect posibile înţelegeri pe piaţa comercializării cartelelor prepay. Sunt vizaţi principalii operatori de telefonie mobilă, precum şi distribuitorii lor.

O primă investigaţie a fost declanşată ca urmare a unei plângeri şi are ca obiect o posibilă înţelegere între Orange România şi distribuitorii acestuia de a nu vinde (cartele prepay) către anumiţi agenţi economici. Cea de a doua investigaţie a fost declanşată din oficiu şi vizează posibile practici anticoncurenţiale prin stabilirea preţurilor de revânzare şi înţelegeri între agenţii economici implicaţi pe întregul lanţ de distribuţie al Orange România, Vodafone România şi Cosmote Mobile Telecommunications.

În consecinţă, reprezentanţii CC au efectuat inspecţii inopinate atât la sediile celor trei operatori de telefonie, cât şi la unii distribuitori de produse preplătite de telefonie mobilă. Documentele şi declaraţiile ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii.

AMENZI USTURĂTOARE
"Înţelegerile de acest tip reprezintă o abatere de la principiul liberei concurenţe, având ca efect creşterea preţurilor şi reducerea posibilităţii de alegere a produselor de consumatori", a declarat ieri Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. "Dacă aceste practici vor fi confirmate, vom sancţiona companiile vinovate cu amenzi ce pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri", arătă şeful CC.

Nu este prima investigaţie a Concurenţei asupra operatorilor telecom. Autoritatea are în analiză, încă din 2006, un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de companiile Orange, Vodafone şi Romtelecom pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria reţea publică de telefonie.

ÎNŢELEGERI ÎN DETRIMENTUL PIEŢEI
În decembrie 2005, Consiliul Concurenţei din Franţa a amendat cu suma de 534 de milioane de euro principalii operatori de telefonie mobilă. Autoritatea a arătat că, în perioada 1997-2003, operatorii Orange, SFR (deţinut de Vivendi şi Vodafone) şi Bouygues au schimbat între ei informaţii, dăunând concurenţei. Consumatorii au avut de suferit de pe urma înţelegerilor comerciale între operatori, aceştia stabilind împreună preţurile.

Ca urmare, Orange a fost amendat cu 256 milioane de euro, SFR cu 220 de milioane, în timp ce pentru Bouygues a fost stabilită suma de 58 de milioane de euro.

În ciuda crizei, autorităţile franceze nu privesc cu "milă" situaţia financiară a operatorilor. Orange şi SFR ar putea fi amendaţi cu până la 700 de milioane de euro dacă nu-şi extind reţelele 3G în regiunile rurale, a anunţat spre sfârşitul lunii octombrie publicaţia Les Echos. Cele două companii au obţinut în Franţa licenţele de telefonie mobilă de a treia generaţie în 2001, cu obligaţia de a instala reţele care să acopere 99% din teritoriu.

În 2003, autorităţile au amânat cu 28 de luni realizarea obligaţiei de acoperire, din cauza lipsei echipamentelor necesare. Cu toate acestea, în august 2009, reţelele de telefonie mobilă 3G ale Orange şi SFR aveau o acoperire de 83% şi respectiv 80%.


Cartelul electric
Luna trecută, Comisia Europeană a amendat cu 67 de milioane de euro mai multe companii din Europa şi Japonia pentru formarea unui cartel. În perioada 1999-2003, şapte producători de transformatoare electrice şi-au împărţit pieţele: japonezii nu şi-au vândut echipamentele pe piaţa europeană, iar europenii nu s-au întins pe piaţa niponă.

Companiile amendate sunt: ABB, Areva T&D, Alstom, Fuji Electrics, Hitachi şi Toshiba. A şaptea companie, Siemens, a scăpat de amendă pentru că a dezvăluit Comisiei existenţa acestui cartel. Potrivit unui comunicat al CE, cea mai mare amendă a luat-o ABB (Elveţia), pentru că mai fusese penalizată o dată pentru o practică asemănătoare, respectiv 33 de milioane de euro.