Fezabilitate avem, drumuri ce ne trebuie?

În urmă cu un an de zile, Ministerul Transporturilor prin CNADNR scotea din bugetul de stat 50 de milioane de euro pentru studiile de fezeabilitate ale drumurilor expres. Au inclus în măreţia proiectului şi centurile aferente oraşelor. Au încetinit lucrări şi au promis exproprieri de urgenţă. Un an mai târziu, proiectul se prăbuşea de la înălţimea unor milioane de euro aruncate pe drumuri inexistente.

Începutul anului 2009 aducea o veste care avea să lase bugetul statului văduvit de milioane de euro. Se renunţa la construirea drumurilor expres! Mai bine facem autostrăzi, preciza atunci Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. Trezirea la realitate a lăsat însă ca un vis urât amintirea unor studii de fezabilitate realizate în întreaga ţară. În unele zone s-a ajuns până în stadiul documentării pentru exproprieri, iar în alte zone au încetinit şi întârziat alte lucrări. Vecinii unguri ne-au aşteptat multă vreme cu Autostrada M3 pe care au adus-o până la câţiva kilometri de graniţă. Noi ne-am blocat însă în promisiuni şi variante ocolitoare pentru care acum nu mai sunt bani. Studiile de fezabilitate pentru cele şapte drumuri expres mai sunt valabile doar un an.

Pentru ca ele să fie transformate în autostrăzi, aşa cum s-a promis, mai sunt necesare infuzii de milioane de euro.

SATU MARE
Proiect: drumul expres Petea - Satu Mare - Baia Mare. "Acest obiectiv va prelua o parte din traficul care se desfăşoară pe reţeaua de drumuri existente, determinând scăderea timpului de parcurgere a distanţelor, reducerea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă şi a nivelului de zgomot în localităţile străbătute de drumurile existente, va asigura condiţii sporite de siguranţă şi confort în trafic", se precizează încă pe site-ul CNADNR. Pentru proiectare şi execuţie banii au fost planificaţi din bugetul de stat. Legătura rapidă ar fi trebuit să aibă 82 de kilometri şi să fie gata în 2011. Valoarea estimată - 819 milioane de euro. Realitatea este însă alta decât hârtia! Oraşul din nordul ţării suportă peste 600 de tiruri care îl brăzdează zilnic de la un capăt la altul, în drumul lor spre Ungaria sau Ucraina. În 2005 au fost anunţaţi că sunt incluşi în programul naţional al variantelor ocolitoare. În 2009, cu Autostrada M3 adusă de vecinii unguri până la graniţa cu România, Satu Mare nu numai că nu are variantă ocolitoare, dar a rămas şi fără legătura rapidă cu Baia Mare şi fără un apendice care ar fi urmat să îi lege de Ungaria. "Noi suntem prea departe de Bucureşti ca să contăm! Oraşul suportă un trafic echivalent cu cel al Sibiului sau al Clujului. Proiectul pentru varianta ocolitoare a fost demarat înaintea drumului expres. Ulterior, a trebuit să oprim tot pentru că se discuta ca acei 19 kilometri de centură ai oraşului să fie legaţi de cei 82 de kilometri până la Baia Mare. În primăvara anului 2008 au fost demarate licitaţiile pentru exproprieri. Nu s-a finalziat însă nimic. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a spus chiar că nu se mai fac aceste drumuri. Vorbim totuşi de un drum rapid cu două benzi, iar o autostradă ar costa cu mult mai mult", a declarat pentru Jurnalul Naţional, Iuliu Ilyes primarul oraşului Satu-Mare.

ZALĂU
Proiect: Drumul Nordului: Zalău - Baia Mare. "Acesta va lega Maramureşul de Autostrada Transilvania, începând din apropierea Zalăului. Proiectul Drumului Nordului va fi completat şi de legătura Baia Mare - Petea, de 60 km, care va asigura ieşirea spre Ungaria. Numai investiţia pentru drumul expres Baia Mare - Petea e estimată la 634 de milioane de euro. Pe traseul rezultat s-ar putea circula cu 120 km/oră", se preciza anul trecut. Şoseaua "Drumul Nordului", ar fi trebuit să aibă o lungime de 43 de kilometri, iar pentru elaborarea studiului de fezabilitate s-au cheltuit 1,38 milioane de lei fără TVA. Astăzi, Zalăul este străbătut zilnic de peste 25.000 de maşini. Oraşul ar fi trebuit să primească mai întâi o variantă ocolitoare şi pe urmă un drum expres care să îl lege de Autostada Transilvania. De această dată, lucrările la centură nu au fost promise la pachet cu drumul expres, astfel încât aici s-a ajuns, cu fonduri europene, la o primă etapă a proiectului. "Pentru noi ar fi fost foarte important Drumul Nordului. Ar fi făcut din Zalău un centru rutier. S-a făcut şi documentaţia în vederea exproprierilor, iar noi am ajutat firma care se ocupa de proiect cu tot ce ne-a cerut. Nu mă mai miră însă nimic, dar este păcat că s-a renunţat la Drumul Nordului. În fiecare zi oraşul este străbătut de zeci de mii de maşini. În acest moment încercăm să ne concentrăm pe varianta ocolitoare ca să ne ajutăm în primul rând pe noi", a precziat Radu Capilnasiu, primarul municipiului Zalău.