Mănăstirea "Aladja" – mărturii în stâncă

Este cea mai cunoscută dintre mănăstirile rupestre medievale de pe teritoriul bulgăresc al Dobrogei. Săpată în piatră, pe două nivele, bine conservată, Mănăstirea Aladja reprezintă o provocare pentru cei interesaţi de complexele monahale rupestre ale ortodoxiei. Şi asta pentru că deţine, în acest moment, cea mai bine conservată frescă dintr-o biserică rupestră.

Sfinţii pictaţi direct pe piatra de calcar au rezistat timpului, surprinzător, şi sunt dovada înfloririi celui de-al doilea Ţarat Bulgar, în secolele XIII-XIV. Mănăstirea – cu toate elementele ei: spaţiu de rugăciune, spaţii de locuit, spaţiu de muncă, bucătărie, depozite şi, bineînţeles, o bisericuţă pictată – a fost săpată în stânca măsurând cu puţin peste 40 de metri înălţime. La primul nivel sunt situate biserica principală, chiliile monahilor, trapeza, bucătăria, o capelă pentru efectuarea serviciilor funerare, mai multe cripte şi depozite. Spaţiile comunică ingenios între ele, păstrându-se o parte dintre căile de acces, nişe, laviţe de piatră etc. Cel de-al doilea nivel îl reprezintă o nişă care conduce spre o a treia biserică, aceea despre care spuneam că adăposteşte frescele pictate.

După cucerirea Bulgariei de către turci, mănăstirea s-a ruinat, puţin câte puţin. Populaţia creştină din zonă a continuat să se închine în bisericile săpate în piatră, îngrijite de un număr mic de călugări, până către secolul al XVIII-lea, când a fost părăsită definitiv. Despre istoricul mănăstirii se ştiu astăzi relativ puţine lucruri, chiar şi numele sub care este cunoscută astăzi, de origine arabo-persană, este cel pe care i l-au dat turcii, "aladja" însemnând "multicoloră" sau, mai degrabă, "bălţată", referinţa făcându-se la culorile pe care le ia piatra de calcar în lumina răsăritului.

CATACOMBELE
La vest de mănăstire, la o distanţă de 600 m, se află un grup de cave cunoscute sub numele de "Catacombele". După toate probabilităţile, aici a fost o sihăstrie, în secolele IV-VI, descoperindu-se o veche biserică în piatră, chilii, precum şi cinci nişe funerare. Pe pereţi au fost săpate două cruci, precum şi literele "alfa" şi "omega". Astăzi, aici vin numeroşi credincioşi care aprind lumânări şi lasă diverse ofrande, de la pâine şi fructe până la bani.

Picnic... în biserică

În anul 1915, Societatea de Arheologie a primit drepturile asupra Mănăstirii Aladja, precum şi a unui întreg spaţiu împădurit din împrejurimi, cunoscut până astăzi sub numele de "Parcul Englezesc". Arheologii au conlucrat atunci cu membrii Societăţii Turistice din Varna, pentru a tranforma acest spaţiu într-un adevărat loc de vilegiatură. În micul muzeu din apropierea mănăstirii rupestre se păstrează câteva fotografii de epocă, unele dintre ele înfăţişând tineri aflaţi la... picnic, pe lespezile din biserica principală a complexului monahal.

Popska yahniya  - Tocană preoţească
Mai întâi se pregătesc ingredientele: o jumătate de kilogram de arpagic, una-două cepe, o cană de ulei, două căpăţâni de usturoi, două-trei roşii, o ceşcuţă de vin, două linguri de piure de roşii, o frunză de dafin, câteva boabe de piper, o jumătate de lămâie şi una-două linguri de făină. Carnea de iepure se înmoaie în apă rece, se taie şi se prăjeşte în grăsime. Se scoate din tigaie şi în aceeaşi grăsime se căleşte ceapa tocată, stingându-se cu puţină apă. Se adaugă piureul de roşii, făina, paprika, piperul, frunza de dafin, jumătate din cantitatea de vin, un pic de apă fierbinte sau supă, sare. Se aduce la fierbere, apoi se pune carnea. Când se înmoaie se adaugă arpagicul călit, căţeii de usturoi descojiţi, roşiile, feliile de lămâie şi restul de vin. Se lasă pe foc până când scade.

• Simona Chiriac