Misterul turiştilor străini

Comisia senatorială postdecembristă care a analizat evenimentele din 1989 a investigat, printre altele, şi problema "turiştilor" străini, prezenţi în număr neobişnuit de mare în Banat la sfârşit de an.

În perioada 1-21.12.1989, majoritatea materialelor sintetice raportate s-au referit îndeosebi la:
- "În zilele premergătoare datei de 16 a apărut un fenomen, respectiv intrarea în ţară prin punctele de intrare din Vest, din Iugoslavia, a unor grupuri masive de turişti în maşini, formatul unui grup era de 20-30 de maşini aparţinând unor ţări vecine şi «poate nu prietene». Se specifica că cei veniţi erau ruşi şi maghiari, de ordinul sutelor şi miilor... unii au tranzitat judeţul, dar foarte mulţi au rămas în judeţ, nu s-au cazat în spaţiile oficiale de cazare, au rămas răspândiţi prin oraş, în maşini... Erau informaţii cu privire la cetăţenii care erau la vremea respectivă denumiţi fugari că s-au întors şi că au frecventat unele centre de instruire din Ungaria şi care urmau să desfăşoare acţiuni diversioniste pe teritoriul ţării noastre în zona de vest. Aceste persoane au fost cele predate de autorităţile vecine, dar care în momentul şederii acolo au fost instruite în anumite acţiuni". (Declaraţia maiorului Dragoman Romul, şeful serviciului 3/sec. jud. Timiş, la procesul lotului Timişoara).

Un interes aparte l-a manifestat şi fosta Uniune Sovietică, aspect ce rezultă şi din analiza situaţiei intrărilor-ieşirilor la graniţa ţării noastre premergătoare acţiunilor revoluţionare din România. Astfel s-a constatat că, deşi în luna decembrie 1989 s-a înregistrat un regres al intrărilor cetăţenilor străini faţă de perioada corespondentă a anului 1988 (de la 300.879 la 231.967), cele ale cetăţenilor sovietici au marcat creşteri spectaculoase (de la 30.879 la 67.530 - vezi anexe).

Astfel, din unele date şi informaţii obţinute de la fostul organ de securitate Caraş-Severin rezultă că: "... În a doua parte a lunii noiembrie 1989 s-a constatat o prezenţă mai nu­meroasă a cetăţenilor străini pe teri­toriul judeţului, comparativ cu perioadele anterioare, îndeosebi din Ungaria şi fosta URSS, atingându-se un flux maxim în perioada 15-20.12.1989. În autoturismele care circulau de regulă în coloană puteau fi văzuţi câte doi-trei bărbaţi de vârstă medie (25-40 ani), care nu se foloseau de locurile de cazare existente, iar când se întâmpla să intre în contact cu organele de ordine rutieră, direcţia de deplasare era prezentată confuz, neconvingător".

"În ziua de 21.12.1989, în munici­piul Reşiţa au fost văzute mai multe autoturisme sovietice staţionate în apropierea unor intersecţii importante."

De asemenea, pe raza judeţului Covasna s-a înregistrat "... prezenţa unui număr sporit de cetăţeni străini veniţi în calitate de turişti, vizitatori la rude, îndeosebi din Ungaria, dar şi intensificarea fluxului de turişti în tranzit, mai cu seamă din URSS". (Dosar SRI nota 4144 Sec. Covasna, fila 96). Ancheta de presă efectuată de redacţia ziarului Armata României, în perioada 01.09.1991-15.01.1992, în garnizoana Brăila a rele­vat printre altele că "... şi această parte a României a devenit, începând cu a doua decadă a lunii decembrie, ţinta unui interes turistic nemaiîntâlnit. Au trecut prin zonă sau au rămas aici numeroşi străini, în special cu autoturisme Dacia şi Lada, venind dinspre nord. Grănicerii au confirmat că în această perioadă au trecut pe la punctele de trecere a frontierei de stat cu fosta Uniune Sovietică multe asemenea vehicule cu câte două-trei persoane, în general bărbaţi tineri, atletici. Unii s-au cazat la hoteluri, uzând, se pare, de legitimaţii false pe nume româneşti, alţii prin... ci­mitire sau la anumite adrese. Trei dintre musafiri, negăsindu-şi adăpost, au recurs chiar la sechestrarea, începând cu 17 decembrie, timp de trei zile a unei familii în apartamentul său.

După depoziţiile soţiei titularului locuinţei, unul dintre ei dispărea zilnic, ca apoi să transmită telegra­fic comunicate la un aparat aflat într-o geantă... La 19 decembrie au părăsit apartamentul şi l-au somat pe şoferul unei Dacii să-i ducă la Bucureşti. N-a mai fost nevoie să folosească acest autoturism, deoarece a sosit o Dacia Brek care
i-a luat şi au pornit împreună cu şoferul spre destinaţie". (Informare în urma documentării de presă a MApN nr. 590 (anexa 505) din 10.02.1992).
Raportul Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în revoluţia din decembrie 1989, vol. I, p. 20-22