Arhiva
Duminică, 12 februarie 2012
SHOP

Reţeta de suflet

Autor: SIMONA LAZAR
4 februarie 2010
 Foto: Victor Stroe / Jurnalul Naţional 

Într-o seară de ianuarie, la Bran, după ce emoţiile competiţiei gastronomice se stinseseră, am descoperit un excelent partener de dialog în Ioan Cornea, ţăranul-vânător din Beclean de Olt.



Despre pasiunea lui de o viaţă îmi mărturisea:

"Se spune că din om faci vânător, dar din vânător nu mai faci om niciodată...". În lumea profană, spune el, "este greu de înţeles ce se întâmplă într-o grupă de vânătoare: este pasiune, este plăcerea de a înota în zăpadă, pasiunea de a ieşi în aer liber, de a vedea un animal alergând. Dacă se împuşcă, bine, dacă nu, iar bine...". Dar o mare bucurie rămân masa vânătorească de la deschiderea sezonului de vânătoare, ca şi balul de la sfârşitul sezonului. Orice s-ar crede, mesele vânătoreşti nu sunt numai cu bucate din vânat. Deşi am aflat o reţetă "faină" de cârnaţi de mistreţ pe care promit să v-o "împrumut" şi dvs.! Până atunci însă rămân la cealaltă pasiune a domniei sale, creşterea animalelor - are nu mai puţin de 25 de porci în gospodăria sa din Beclean - şi la pregătirea bucatelor din carne de porc. Şi tot de la Ioan Cornea citire vă dau mai jos reţetea de jambon ca la Beclean. "Jambonul - pulpa din spate - se dezosează, se feliază în două, trei sau patru bucăţi longitudinale, se condimentează (după posibilităţi, pentru că se pot face mai multe condimentări în funcţie de gusturile fiecăruia) cu sare, piper, usturoi şi cuişoare. Apoi bucăţile de carne se leagă cu aţă şi se pun la fiert, ţinând cont de mărimea lui. Dacă este mare, acesta va sta la fiert între trei şi patru ore. Când este gata se scoate din oală, se taie aţa şi se condimentează pe exterior cu verdeaţă şi boia de ardei. Cine doreşte îl poate ţine la afumat mai mult timp, pentru că fumul este un bun conservant. Dar acum la noi nu prea se mai foloseşte această metodă.

Îl dăm foarte puţin la fum, iar ce nu se mănâncă pe moment se poate congela."

Masa de lăsat de sec
Veneţianul spune: "Carni vale!", adică: "Gata cu carnea!" De aici, numele carnavalului. Momentul în care, în februarie, se lasă sec de carne. Iar ultima masă "cu de toate" devine o sărbătoare. Nu vă vom vorbi însă în acest număr despre carnavalul de la Veneţia. Ci pur şi simplu despre lăsatul de sec la români. Asta în partea a doua a publicaţiei, pentru că, în deschidere, ne mai permitem încă vreo câteva reţete cu carne. Să spunem că reportajele despre festivalul de tăierea porcului de la Bran este... masa noastră de lăsat de sec.

Taguri asociate:     editorial
Comentarii
Reţeta de suflet
niciun comentariu
Esenţial
Recomandări Facebook
Ştiri de ultima oră
Cum se trăieşte din arta „underground”
Cum se trăieşte din arta „underground” Spectacolele pline de fast, cu bugete colosale şi reprezentaţiile de stradă sau cele improvizate ... Citește articolul
Jurnalul lui Adrian Păunescu – necesitate, şansă, condamnare (60)
Jurnalul lui Adrian Păunescu – necesitate, şansă, condamnare (60) 13 martie 1987În fine, cel mai aşteptat moment, acela în care vorbeşte însuşi ... Citește articolul
Talentele pleacă, angajatorii se uită
Talentele pleacă, angajatorii se uită Scandalurile provocate în ultimii ani de migraţia talentelor noastre către ţări care plătesc ... Citește articolul
Urşi asasinaţi şi iobagi cu buzunare de interlop
Urşi asasinaţi şi iobagi cu buzunare de interlop Din când în când,  prea des din păcate, îmi ajung la urechi jalnice ... Citește articolul
Lapte de la sâni anormali
Lapte de la sâni anormali Pe bună dreptate se zice: „Laptele de la sfântul sân al mamei!”. Nici cele ... Citește articolul
PUBLICITATE
Loading from
PUBLICITATE
PUBLICITATE
bannerhotelonline.gif
PUBLICITATE