URSS dorea să menţină şi să dezvolte "nivelul şi volumul" relaţiilor cu RP Polonă

O. Brîkin, consilier în MAE al URSS, referindu-se la contactele şi stadiul raporturilor sovieto-poloneze, a făcut, în cadrul unei convorbiri, ur­mă­toa­rele aprecieri:

1. Recenta vizită efectuată în Polonia (24-25 octombrie 1989) de E. Şevardnadze a fost iniţiată (în sensul de a se desfăşura la această dată) de partea sovietică. S-a pornit, în principal, de la următoarele considerente:

a. Ultima vizită în Polonia a mi­nistrului de Externe al URSS a fost în februarie 1986. E. Şevardnadze s-a mai aflat, între timp, în Polonia, însă în ca­litate de membru al diverselor delegaţii. S-a apreciat că perioada de peste trei ani şi jumătate de la ultima vizită este relativ mare.

b. S-a dorit să se realizeze un prim contact cu conducerea poloneză după schimbările mari şi profunde care au avut loc în RPP şi preluarea conducerii guvernului de către "Solidaritatea". S-a urmărit să se sublinieze reprezentanţilor polonezi, la nivel cores­pun­zător, dorinţa părţii sovietice ca în raporturile bilaterale să se menţină tot ceea ce se apreciază bun, de ambele părţi, în colaborarea de după război.

c. S-au avut în vedere şi declaraţiile repetate ale conducerii din Polonia că se vor respecta obligaţiile asumate de RPP în Tratatul de la varşovia, în cola­borarea în cadrul CAER, precum şi declaraţiile făcute, inclusiv de T. Mazowiecki, că se acordă importanţă colaborării cu URSS.

d. Totodată, s-a avut în vedere şi necesitatea de a se acţiona pentru a preîntâmpina sau cel puţin diminua unele acţiuni care se întreprind în Polonia şi care nu servesc colaborării dintre cele două ţări. Este vorba, în primul rând, de unele întâlniri care se or­ganizează în Polonia, la care sunt in­vi­taţi şi reprezentanţi ai multor cercuri de diverse orientări, aprecierile care apar în legătură cu istoria raporturilor bilaterale, eficienţa colaborării economice a URSS, colaborarea în do­meniul tursmului şi în zona de graniţă etc.


2. E. Şevardnadze a fost bine primit şi a avut convorbiri de conţinut atât cu W. Jaruzelski şi M. Rakowski, precum şi cu T. Mazowiecki şi K. Skubiszewski. În cadrul acestora, la insistenţa părţii poloneze, s-a pus accent pe raporturile economice bilaterale. Este evidentă dorinţa reprezentanţilor polonezi de a primi cât mai multe asigurări că volumul important de materii prime pe care Polonia îl importă anual din URSS (15 milioane tone ţiţei, 7,9 miliarde mc. de gaze na­turale, 11,5 milioane tone minereu de fier, 6,3 miliarde KWh energie electrică, 105 mii tone bumbac etc) nu va fi diminuat în viitorul cincinal. E. Şeverdnadze a subliniat dorinţa conducerii sovietice de a dezvolta colaborarea economică în toate domeniile de interes, pe baze reciproc avantajoase. De ambele părţi s-a exprimat dorinţa de a se perfecţiona mecanismul colaborării (trecerea la un nou mod de decontare a schimburilor comerciale, perfecţionarea sistemului de formare a preţurilor la livrările reciproce de mărfuri etc.), dar ca noile măsuri să fie aplicate treptat, cores­punzător condiţiilor ce se vor crea, pentru a preîntâmpina noi dificultăţi.
Problemele colaborării economice vor face obiectul convorbirilor şi la alte niveluri, până la vizita lui T. Mazowiecki în URSS (23-25 noiembrie a.c.), inclusiv în aceste zile, cu prilejul prezenţei la Varşovia a lui N. Sliunkov, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PCUS.
3. O parte importantă a convorbi­rilor la nivelul miniştrilor de Externe a fost afectată problemelor controversate din istoria relaţiilor bilaterale.

a. E. Şevardnadze a subliniat ferm că aprecierile care se fac în Polonia, în sensul că URSS nu ar fi transmis Poloniei partea care i se cuvenea acesteia din reparaţiile de război (primite de URSS din actualele teritorii ale RFG şi RDG), nu contribuie la accelerarea clarificării "petelor albe" din raporturile bilaterale. Şevardnadze a avut o documentaţie complexă, reliefând că, într-o anumită perioadă, ţările occidentale nu au mai transferat Uniunii Sovietice sumele respective şi a rea­mintit înţelegerea tripartită (URSS, Polonia, RDG) din anii '50, referitoare la anularea plăţii de către RDG a unor sume în contul acestor reparaţii. K. Skubiszewski a dat un răspuns ambi­guu, insistând asupra faptului că declaraţiile făcute de ele în această problemă nu au fost prelute corect de către mijloacele de informare în masă din Polonia.

b. K. Skubiszewski a ridicat şi pro­blema compensaţiilor la care Polonia, a menţionat el, are dreptul, ca urmare a jertfelor din perioada stalinismului. Este o problemă grea şi, în cazul în care partea poloneză va insista, pro­babil că URSS se va pronunţa pentru o analiză mult mai largă a tuturor datoriilor reciproce, luând în calcul toate "facilităţile şi ajutoarele" pe care URSS le-a acordat Poloniei în perioada de după război.


4. Pe probleme internaţionale, convorbirile miniştrilor de Externe s-au referit în special la ideea "casei Comune Europene", în care poziţiile celor două ţări coincid.


5. În prezent se lucrează intens la pregătirea vizitei lui T. Mazowiecki în URSS. Se va ţine seama că este prima vizită oficială a acestuia în URSS. Se are în vedere să fie primit de M. Gorbaciov. Se preconizează ca la înche­ierea vizitei să se dea publicităţii un comunicat comun sau o declaraţie. Se examinează diverse probeme ale colaborării e conomice, însă nu se ştie dacă vor fi finalizate până la vizită.


6. În continuare, a menţionat O. Brîkin, partea sovietică doreşte să menţină şi chiar să dezvolte "nivelul şi volumul" relaţiilor cu RP Polonă.
Ion Bucur
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 273-275