Dureri în gât Cum le tratăm? Când luăm miraculoasele antibiotice?

Copii sau adulţi, toţi ne confruntăm frecvent cu aceste dureri în sezonul rece. Poate fi o simpla senzaţie de jenă, arsură, uscăciune în gât, însoţită de simptome minime (secreţie nazală abundentă, strănut, tuse seacă), sau poate face parte dintr-un tablou clinic mai sever, cu febră mare, frisoane, mărirea ganglionilor din zona gâtului şi dificultăţi de înghiţire. Poate însoţi un banal ,,roşu în gât” sau  formarea unor depozite albe ori ulceraţii pe amigdale. Periculoase sau doar neplăcute? Cum să le tratăm? Să recurgem automat la miraculoasele antibiotice?

Ei bine, tratamentul cu antibiotice nu trebuie niciodată folosit fără discernământ, abuziv şi în nici un caz nu trebuie recurs la el fără recomandarea medicului. Anginele pot fi virale sau bacteriene. Deşi un diagnostic sigur nu poate fi obţinut decât printr-o confirmare de laborator, totuşi medicul poate demara tratamentul pe baza examenului local (aspectului gâtului) şi simptomelor asociate. Cel mai frecvent anginele sunt de natură virală, situaţie în care antibioticele nu au nici un efect terapeutic. Există şi angine bacteriene, în care medicul va recomanda un tratament cu antibiotice. În această situaţie el va trebui urmat cu stricteţe, pe durata şi în dozele prescrise. Uneori tratamentul cu antibiotice este indicat imediat, alteori doar dacă angina se agravează sau apar complicaţii. Tratamentul cu antibiotice este cu atât mai important în cazul anginelor produse de streptococul beta hemolitic grup B şi mai ales în cazul copiilor, la care lipsa tratamentului cu antibiotice sau un tratament incorect poate determina complicaţii grave, care apar la distanţă de câteva săptămâni sau luni de la declanşarea anginei (reumatismul articular acut sau glomerulonefrita acută).

În rest, anginele beneficiază de un tratament simptomatic, care urmăreşte reducerea manifestărilor neplăcute. Bolnavul trebuie să se odihnească (chiar dacă nu este neaparat necesar să stea la pat). Camera sa va fi bine aerisită, fără iritanţi (în primul rând fum de ţigară. Daca sunteţi fumător ar trebui să renunţaţi la ţigări cel puţin o perioadă. Şi fumatul pasiv este însă la fel de periculos), cu o temperatură constanta de 20-22 grade Celsius. Folosirea unui umidificator de cameră are un efect benefic (el trebuie însă întreţinut şi curăţat corect, conform indicaţiilor producătorului). În lipsa acestuia se poate lăsa în permananţă în camera un vas cu apă. Un rezultat favorabil se obţine şi prin aspirarea aburului cald la duţ, de câteva ori pe zi  sau stând cu capul  deasupra unui vas cu apă caldă. Hidratarea corectă este foarte importantă. Se consumă 2-3 litri de lichide pe zi (în funcţie de vârstă, sex sau alte simptome asociate, de exemplu, febră), sub formă de apă (apă plată sau de la robinet), ceaiuri, supe sau sucuri. În acest fel, secreţiile sunt fluidificate şi eliminate mai uşor şi se calmează iritaţia locală. Trebuie consumate cu moderaţie însă băuturile carbogazoase, cele care conţin cofeină sau zahăr. Tot pentru combaterea durerilor se pot pune comprese calde în jurul gâtului  (se înmoaie o bucată de pânză în apă caldă, se stoarce bine şi se pune în jurul gâtului. Deasupra se poate aşeza un strat de material impermeabil, apoi unul uscat care să menţină căldura locală).

În farmacii, există numeroase soluţii, sprayuri, comprimate care pot combate durerea locală. O metodă simplă, eficientă şi lipsită de efecte secundare este gargara cu apă sărată. Se prepară o soluţie cu o linguriţă de sare la o cană cu apă călduţă (250 ml) şi se face gargara la 1-2 ore. Există şi comprimate care se dizolvă în gură şi ameliorează simptomele locale. Ele pot conţine (separat sau în diferite combinaţii) substanţe cu efect anestezic, care scad durerea (de exemplu, mentol, eucalipt, benzocaină), substanţe cu efect antiseptic (clorură de cetilpiridiniu) sau emolient (pectina sau gelatina). Se administrează un comprimat la câteva ore, conform prospectului, fără a se depăşi însă doza zilnică recomandată. Ele nu trebuie date copiilor mici, pentru că există pericolul de sufocare. Bolnavii cu diabet zaharat trebuie să fie atenţi la adaosul glucidic din medicament. În cazul adulţilor se pot folosi şi medicamente decongestive, care scad secreţia (reduc secreţiile nazale abundente şi scurgerea acestora în faringe, cu efect irritant) şi reduc inflamaţia (obstrucţia) locală, permiţând o respiraţie mai uşoară. Ele se pot administra pe cale orală (tablete) sau local (sub formă de picături sau spray). Produsele locale pot fi folosite însă doar o perioadă limitată, de 3-5 zile, deoarece alfel au un efect contrar, de creştere a obstructiei nazală.

În fine, pentru tratarea durerii şi febrei se pot folosi medicamente de tipul acetaminophen, ibuprofen sau aspirină. Atenţie! Aspirina nu trebuie sub nici o formă administrată copiilor şi tinerilor până la 18 ani, deoarece folosită în cazul unor viroze poate determina o maladie gravă, cu afectare multiplă: sindromul Reye.