"Aurul dacilor", final de proces

Astăzi, la Tribunalul Hunedoara se încheie procesul pe fond în dosarul "Aurul dacilor". Cauza este pe rolul instanţei din 2005, 13 persoane fiind trimise în judecată în acest dosar. Ministerul Culturii şi Cultelor cere despăgubiri de la inculpaţi de circa 6,6 milioane de euro.

De patru ani, un tezaur format din 15 brăţări spiralate din aur este obiect de dispută între autorităţi şi specialişti.
13 inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru traficarea lui. Anchetatorii şi mulţi dintre specialiştii în domeniu le consideră dacice, declarând că reprezintă un tezaur mai valoros decât "Cloşca cu puii de aur".

De cealaltă parte, inculpaţii spun că sunt un fals ordinar. Deja 12 dintre obiecte au fost recuperate din SUA, Germania, Elveţia, Franţa şi România, statul plătind pentru zece dintre ele sume importante. Inculpaţii sunt acuzaţi că ar fi găsit în siturile arheologice din Munţii Orăştiei 15 brăţări dacice din aur, pe care le-ar fi traficat apoi în mare parte pe piaţa neagră din străinătate. Recent, un alt dosar, "Aurul dacilor II", a ajuns pe rolul instanţei la Judecătoria Deva, cu zece persoane acuzate de înstrăinarea unor obiecte de patrimoniu, printre care şi două brăţări ce fuseseră introduse iniţial în primul dosar.

DOSAR COMPLEX
Peste patru ani, dosarul "Aurul dacilor" a fost în atenţia opiniei publice din întreaga ţară. Iniţial, în acesta au apărut nume grele ale vieţii politice şi publice din România, printre care Adrian Năstase, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu, Ioan Talpeş, Gabriel Bivolaru, Marian Iancu etc. Apoi, Parchetul General i-a scos de sub urmărire penală.

Autenticitatea brăţărilor a fost pusă sub semnul întrebării, avocaţii inculpaţilor, dar şi alţi cercetători au contestat autenticitatea artefactelor. Comisii ale Academiei Române şi Ministerului Culturii, precum şi specialistul german Barbara Deppert - Lippitz au concluzionat că obiectele recuperate de statul român sunt autentice.

Mai mult, Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) s-a constituit parte civilă în proces şi a solicitat în instanţă aproximativ 6,6 milioane de euro drept prejudiciu pentru cele 15 brăţări dacice din aur. Până în prezent, statul român a plătit răscumpărări pentru zece din cele 12 brăţări recuperate de statul român, valoarea acestora fiind de aproximativ trei milioane de euro. De altfel, Curtea de Conturi a României verifică modul în care s-au făcut plăţile către cumpărătorii de la care statul a recuperat cele zece artefacte.

"VA FI DATĂ SENTINŢA!"
Pentru că cercetarea judecătorească a luat sfârşit, la termenul de astăzi se va da cuvântul apărătorilor şi procurorilor. De asemenea, avocaţii îşi vor depune concluziile în scris. Unul dintre cei 13 inculpaţi în dosarul "Aurul dacilor", Iulian Ceia, este convins că astăzi va fi dată sentinţa în acest proces: "Ni s-au respins toate probele pe care am vrut să le depunem la dosar. Avocaţii au avut la dispoziţie doar două săptămâni să prezinte concluziile scrise. Sunt convins că, într-o grabă ciudată, mâine (n. red.: astăzi) va fi dată sentinţa în procesul nostru".

Inculpaţii sunt acuzaţi de delicte grave, precum asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea neautorizată de detecţii şi săpături în siturile arheologice, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, furt calificat de bunuri culturale şi şantaj. În cel de-al doilea dosar, numit "Aurul dacilor II", capetele de acuzare sunt cam aceleaşi pentru zece cetăţeni români şi străini. Surse neoficiale spun că, în curând, va exista şi un al treilea dosar legat de comorile din Munţii Orăştiei.


Inculpaţii în dosarul "Aurul dacilor":
1. CEIA IULIAN
2. NEDELCU MUGUR NIU
3. POPA FLORIN SORIN (decedat)
4. MAGDA DAVID
5. ZERKULA MIHAI
6. HIDIŞAN CIPRIAN STATE
7. NISTOR FLORIN IOAN
8. NEDELCU ION
9. NISTOR ADRIAN MARCEL
10. GROZA IOAN PETRU
11. DEAK ALBERTO IOAN
12. VASINCA IOAN
13. VASINCA ILEANA