Centrul Istoric a îngropat degeaba milioane de euro

Lucrările de reabilitare a Centrului Istoric al Capitalei n-au fost terminate nici până-n ziua de azi. Au fost începute în 2006 şi urmau a fi finalizate în 2008. În plan erau 14 străzi, însă în patru ani s-a intervenit doar pe patru artere, însă nici aceste lucrări n-au fost autorizate, fiind făcute prost.

Contractul dintre municipalitate şi firma spaniolă SEDESA a fost reziliat în 2009. Pentru acest proiect au fost puse la bătaie 30 de milioane de euro. Urmează o licitaţie pentru care Primăria Capitalei mai dă peste 3,5 milioane de euro pentru atribuirea unui contract de consultanţă şi supervizare.

În urmă cu patru ani, semnarea contractului de execuţie a lucrărilor de reabilitare a străzilor şi utilităţilor din Centrul Istoric dintre primarul general de atunci, Adriean Videanu, şi preşedintele firmei Sedesa Obras y Servicios SA din Spania, Miguel Escriva Ibiza, era anunţată cu mare tam-tam. Programul de reabilitare, în valoare de 20,7 milioane de euro, trebuia să dureze 18 luni de la data începerii lucrărilor şi viza refacerea infrastructurii din zona-pilot, iluminatul public şi instalarea de mobilier urban.

Finanţarea programului avea trei componente: 8 milioane de euro - împrumut BERD, 1,8 milioane de euro - un grant din partea Guvernului Olandei, iar 10,9 milioane de euro proveneau din surse asigurate de Primăria Capitalei. Acestea erau datele prezentate în 2006, pe parcurs însă situaţia s-a complicat. În timpul săpăturilor au fost descoperite vestigii arheologice, fiind vorba despre fundaţiile Hanului Zlătari din secolul al XVII-lea, Hanul lui Constantin Brâncoveanu, Biserica şi Hanul Greci, precum şi cimitire medievale.

Vestigiile arheologice descoperite urmau să fie puse în valoare prin marcare pe pavaj, plăci informative şi chiar expunere directă, în funcţie de starea lor tehnică, prin colaborarea municipalităţii cu Ministerul Culturii. Spaniolii au cerut fonduri suplimentare, iar consilierii municipali au aprobat suplimentarea cu peste 10 milioane de euro a fondurilor alocate pentru investiţiile din Centrul Istoric, suma totală fiind acum de 30 de milioane de euro.

ROMÂNII AU iNTRAT ÎN ACŢIUNE
Dar lanţul slăbiciunilor nu s-a oprit aici. Spaniolii au cesionat întreaga lucrare, imediat după câştigarea licitaţiei, firmei sută la sută româneşti Sedesa SRL. Acest lucru nu putea fi trecut neobservat şi se pare că autorităţile locale au fost la curent cu această manevră, dar n-au reacţionat, iar românii au mers înainte. Firma Sedesa SRL a primit 6 milioane de euro pentru începerea lucrărilor pe patru străzi. În 2008, firma românească a suspendat totul pe motiv de neplată a unor lucrări.

Municipalitatea a refuzat să le plătească, pentru că acestea erau neconforme, iar cei implicaţi nu au putut să le justifice. Constructorul nu a respectat contractul şi s-a extins şi în alte zone care nu erau în plan. De asemenea, au mai executat unele lucrări care nu erau avizate de deţinătorii reţelelor edilitare. Practic, tot ceea ce făcuseră în zona respectivă trebuia luat de la zero. Nici preţurile stabilite iniţial prin contract nu au fost respectate.

Abia la 2 octombrie 2009 a fost făcută o notificare de reziliere a contractului, pe motiv că firma cu pricina a abandonat lucrările şi a refuzat să respecte legea, neprezentând acte care să arate calitatea şi cantitatea intervenţiilor făcute. Spre sfârşitul anului, Primăria Capitalei a început demersurile pentru a ataca garanţiile financiare, fiind vorba aici despre cele 6 milioane de euro date firmei Sedesa.

ŞANTIER PE CÂTE O STRADĂ
În prezent, Primăria Capitalei va organiza o licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de servicii de consultanţă de management şi supervizare a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de bază încadrată de Calea Victoriei, Bulevardul I.C. Brătianu, Bulevardul Splaiul Independenţei şi Strada Lipscani. Valoarea contractului este de 14.335.280 de lei (3,5 milioane de euro) fără TVA, care vor fi plătiţi din bugetul municipalităţii şi din credite externe, contractul urmând să aibă o durată de patru ani.

"Avem în desfăşurare licitaţia, trebuie să punem în siguranţă lucrările. Am stabilit noi reguli pentru a evita problemele de până acum. Nu se vor mai deschide şantiere pe mai multe străzi în acelaşi timp, ci pe una singură. Dacă nu-şi vor face treaba, vor pleca", ne-a declarat Bogdan Hreapcă, director executiv în cadrul Primăriei Capitalei. Reabilitarea propriu-zisă va începe în luna mai.

 

Cu buldozerul prin Bucureşti
Jurnalul Naţional a arătat în numeroase articole modul în care, departe de a fi protejate, zonele istorice, cu case monument sau de patrimoniu, sunt victime ale afaceriştilor imobiliari. Pentru multe dintre aceste case nu se mai poate face mare lucru. Hoteluri de lux sau clădiri de afaceri s-au ridicat peste ruinele unor monumente valoroase. Astfel, în luna mai a anului trecut, o casă ridicată la începutul secolului pe Strada Maria Rosetti 38 a fost parţial demolată. Beneficiara demersurilor "binevoitoare" ale instituţiilor statului a fost firma Trei Lacuri Invest SRL.

Aceasta va ridica într-o zonă protejată un hotel de nouă etaje, Hotel Park Inn Rosetti. Firma este deţinută ca unic acţionar de cetăţeanul german Adrian Alexander Smeu, în vârstă de 57 de ani. Acesta mai este acţionar şi în Invest Clădire SRL şi Invest Teren SRL. Tot anul trecut a fost demolat un alt imobil unic în Bucureşti, aflat pe Strada Aviatorilor, construit de renumita arhitectă Henrieta Delavrancea-Gibory, în 1936.

 

Turnul Dorobanţi
Tot în vara anului trecut, două clădiri anexe erau puse la pământ fără aviz de demolare. Ilegalitatea îşi găsea justificarea într-un proiect imobiliar ambiţios - un turn de 200 (sic!) de metri într-o zonă protejată. Aflate pe Strada Ernest Broşteanu, la numărul 4, cele două imobile ar fi trebuit să aibă un statut special, fiind în raza de protecţie a monumentelor istorice din Dorobanţi 16, Eminescu 27 şi Eminescu 29. Achiziţionate de firma Rubin Gold, la pachet cu încă alte câteva imobile din împrejurimi, casele vechi au devenit miza unui proiect imobiliar ambiţios. În final, turnul de 200 de metri a fost înlocuit cu un bloc de 10 etaje. În prezent se aşteaptă avizele favorabile pentru clădirea ce va fi ridicată într-o zonă veche, teoretică.

 

Bloc de nouă etaje lângă Biserica Anglicană
Pe Strada Dionisie Lupu, la numerele 39-41, Consiliul Local al Sectorului 2 aviza un PUD pentru o clădire de nouă etaje. Conform Legii urbanismului 350/2001, prin Planurile Urbanistice de Detaliu nu se poate schimba înălţimea maximă prevăzută în Planul Urbanistic General. Acesta prevede o înălţime maximă de 16 metri în zona delimitată de Strada Dionisie Lupu. Astfel că proiectul pentru Dionisie Lupu 39-41, care aviza o clădire de 37 de metri, este ilegal. În aceste condiţii, Inspectoratul de Stat în Construcţii a constatat imediat ilegalitatea PUD-ului din apropierea Parcului Ioanid. ONG-urile de mediu au cerut anularea proiectului.