Cetatea lui Vlad Ţepeş, o ruină

În timp ce alte civilizaţii europene încearcă să păstreze intacte vestigiile lor culturale, la noi turiştii adună ca amintire bucăţi de cărămidă din cetăţi sau îşi scrijelesc numele pe turnuri ridicate în secolul al XIV-lea, iar autorităţile sunt depăşite de fenomen. Nu sunt bani, dar nici bunăvoinţă.

E un cerc vicios, din care avem de pierdut cu toţii. Dar mai ales vor avea de pierdut copiii copiilor noştri care nu vor mai avea ce castele şi cetăţi să viziteze şi vor auzi doar din poveşti de celebrele ruine unde altădată se luptau domnitorii. Istoria dispare sub ochii noştri.

Cetatea Poienari e un exemplu concret al unei fortăreţe de pe vremea voievodului Vlad Ţepeş, care mai are puţin şi se prăbuşeşte. Cetatea Poienari se află în judeţul Argeş la mai puţin de 30 km de oraşul Curtea de Argeş, la poalele Muntelui Cetăţuia. Altitudinea este de 850 de metri. I se mai spune "cuibul de vulturi al vitejilor de demult", pentru că făcea parte, cu veacuri în urmă, dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti.

Cetatea a fost construită de Vlad Ţepeş pe o stâncă abruptă ce se înalţă la peste 200 de metri deasupra Cheilor Argeşului. De fapt, el a reconstruit cetatea cunoscută sub denumirea de Cetatea Poienari - după numele vechi al satului Poienari -, ea fiind înălţată, probabil, în secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu, de legendarul domn Negru Vodă. Nu trebuie să fii un pasionat de istorie ca să realizezi că cetatea în sine este un monument care are nevoie de protecţie.

Ultima restaurare a fost făcută între anii 1969 şi 1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea întregii fortăreţe. Au trecut 40 de ani, o viaţă de om, de când cetatea nu a mai fost restaurată şi există indicii că nici nu va fi reconsolidată prea curând. Intenţii există, dar nu sunt bani. Cele 1.480 de trepte săpate direct pe munte s-au sfărâmat în cei 40 de ani sub greutatea paşilor milioanelor de turişti care au vrut să vadă fortăreaţa.

PLANURI FRUMOASE, BANI PUŢINI
Cetatea Poienari este administrată de Muzeul Municipal Curtea de Argeş, iar directorul Florin Scărlătescu a reuşit prin mici trucuri manageriale să atragă ceva fonduri, cu care s-a mai cârpit pe ici, pe colo. Aici au filmat anii trecuţi celebrele canale de televiziune National Geographic şi Discovery Chanel.

"Ora de filmare este de 300 de lei. Eu am negociat cu dânşii, pentru că până la urmă ne-au făcut publicitate. Şi chiar s-a văzut acest lucru. În 2009, peste 12.000 de turişti au vizitat Cetatea Poienari. Este nevoie de restaurare, mai ales că pericolul e că turiştii iau ca suvenir câte o cărămidă, câte o piatră. Noi am făcut un program de atragere de fonduri europene, împreună cu Consiliul Judeţean Argeş, Primăria comunei Aref şi Primăria Curtrea de Argeş. Din păcate, e an de criză şi nu ştiu dacă vom reuşi să atragem fondurile necesare. În urmă cu câţiva ani, eu am încercat să bat palma cu un investitor particular. El trebuia să monteze o telecabină şi urma să îşi ia banii pe transport şi noi beneficiam de banii de pe vizitarea Cetăţii. S-a răzgândit însă", ne-a povestit directorul Muzeului Curtea de Argeş, Florin Scărlătescu.

Reabilitarea Cetăţii Poienari reprezintă o prioritate şi pentru Consiliul Judeţean Argeş, însă, cum am mai precizat, doar cu bunăvoinţă nu se poate face mare lucru. Pentru restaurarea fortăreţei s-a întocmit un proiect pentru obţinerea de fonduri europene, care a fost depus la Agenţia de gestionare a proiectelor de dezvoltare. De o asemenea modernizare are nevoie şi Cetatea Oraţia, din Dâmbovicioara, cele două cetăţi fiind incluse în axa planului operaţional regional de dezvoltare, valoarea investiţiilor vizate fiind de câteva milioane de euro. Ce mai urmează acum!? Se aşteaptă.

"În 2009, peste 12.000 de turişti au vizitat Cetatea Poienari. Este nevoie de restaurare, mai ales că pericolul e că turiştii iau ca suvenir câte o cărămidă, câte o piatră"
Florin Scărlătescu, directorul Muzeului Curtea de Argeş