Demolare ilegală în Parcul Domenii

Oriunde priveşti sunt imobile decapitate, fără acoperiş, interioare dezvelite, iar de jur-împrejur cărămizi sfărâmate, mormane de dărâmături. Unele erau reşedinţe impozante cu stucaturi, balcoane sau loggii, altele erau locuinţe interbelice elegante sau modeste case-vagon.

Surprinzătoare şi demoralizantă este indiferenţa bucureştenilor în faţa grămezilor de ziduri măcinate, adevărate movile de dărâmături, fragmente de uşi, de ferestre, armături contorsionate de care atârnă frânturi de cărămizi. Gestul demolării a devenit de mult cotidian. Oraşul nu reprezintă oare oamenii care trăiesc în el zi de zi?

Cazul recent din Strada Aviator Maior Ştefan Sănătescu nr. 37 atrage atenţia prin modul în care au fost emise avizul de DCCPCNMB şi autorizaţia de desfiinţare de Primăria Sectorului 1, cât şi datorită implicării majorităţii vecinilor în împiedicarea acestei demolări ilegale.
În 2008, Andrei Chiliman a fost reales în urma unei campanii electorale al cărui slogan era "Salvaţi Sectorul 1 de rechinii imobiliari".

În prezent, semnează autorizaţii de demolare în zone protejate pentru monumente. Vara aceasta, tot în parcul Domenii, pe Strada Alexandru Constantinescu nr. 63 a fost demolată o vilă înscrisă în lista monumentelor. Acum, numai datorită vecinilor care locuiesc pe Strada Aviator Maior Ştefan Sănătescu, unii dintre dânşii de mai mult de 50 de ani, a fost semnalat acest abuz.

PARCELAREA DOMENII
Aliniat, asfaltat, liniştit şi înverzit, Parcul Domenii, cu străzile sale drepte şi scurte, care se întretaie formând pătrate sau dreptunghiuri de vile româneşti şi cubiste, cu grădini şi garaje, era la începutul secolului al XX-lea fosta moşie Herăstrău, proprietate a statului, întinsă pe 7 hectare. Pe atunci se situa dincolo de limita intravilanului, fiind mărginită spre sud de un teren ce aparţinea Crucii Roşii, unde ulterior s-a construit Spitalul Elias, şi spre nord de terenurile Şcolii Agricole, unde acum este Universitatea de Ştiinţe Agronomice.

Parcelarea Domenii a fost trasată după 1916 de inginerul Grigore Popescu, iar parcelele s-au vândut începând cu anul 1919. Aici puteau cumpăra doar funcţionarii Ministerului Domeniilor, de unde a rămas şi numele Parcul Domenii. Zona a fost sistematizată în două etape, prima, cea sudică, cu parcele mari şi medii, a fost realizată între 1921 şi 1933. Regulamentele specificau construirea de reşedinţe doar parter, etaj şi mansardă. Primii proprietari care au cumpărat de la Ministerul Domeniilor au trebuit apoi să contribuie cu o sumă considerabilă la toate lucrările "de edilitate şi de interes comun".

Strada Aviator Maior Ştefan Sănătescu este una dintre primele trasate, în reţea rectangulară, în parcelarea Domenii. Vilele aşezate independent, în mijlocul lotului, sau cuplat au fost construite în stiluri arhitecturale diferite "neoromânesc, Art Deco, Bauhaus, formând fronturi agreabile ambiental, care dau parcelării valoarea sa urbanistică" scrie în studiul de specialitate arhitect Ruxandra Nemţeanu, specialist MCC.

VILA DE LA NUMĂRUL 37
"Un neoromânesc târziu, cu elemente Art Deco simplificate. Raportul plin/gol, panourile decorative de deasupra unor ferestre cu buiandrug, care să sugereze ferestrele în arc de cerc utilizate în stilul neoromânesc clasic, prin acoperişul înalt de 45 de grade, prin loggia cu stâlpişori de lemn decoraţi cu crestături şi foişorul din structură de lemn. Calitatea arhitecturală a vilei rezultă din reducerea substanţială a numărului unor astfel de clădiri în vechile parcelări bucureştene", afirmă arhitect Ruxandra Nemţeanu, specialist MCC.

Casa de la numărul 37 este o casă unifamilială în stil neoromânesc, P+1, cu demisol şi mansardă. Materialele şi tehnicile de construcţie erau noi pentru epocă, precum: betonul armat pentru structură, dar şi materiale tradiţionale pentru decoraţiile exterioare. Tipul de plan este similar celor moderniste, preluând funcţionalitatea acestora. La 37 a locuit până în 2006, timp de mai bine de 60 de ani, familia Dumitrescu. "Doamna, născută Walter, era desenator tehnic, iar domnul era bibliotecar la Biblioteca Academiei de Agronomie", spunea Monica Bălţatu.





Vecinii povesteau cu nostalgie despre amintirile lor legate de tufele de liliac, de vişinii sau de gutuiul în care "şi-au petrecut toată copilăria". Au sperat că noul proprietar o va consolida şi că aceasta va avea parte de o nouă tinereţe.

VECINII
Dacă impresionează ceva, este dragostea acestor bucureşteni pentru patrimoniul oraşului în care trăiesc. Nimic nu a fost prea mult, începând din anul 2006, cereri la DCCPCNMB, la Ministerul Culturii şi Cultelor, la Disciplina în construcţii, la Ministerul Mediului, la Primăria Sectorului 1, la Preşedinţie, la INMI şi denunţuri la Procuratură. Nu este loc unde dânşii să nu fi semnalat această ilegalitate. Domnul director Eugen Pleşca de la DCCPCNMB, care a semnat primul avizul de desfiinţare, domnul Georgescu şi domnul Laurenţiu Malarxim de la Disciplina în construcţii, domnul primar Andrei Chiliman, toţi au fost sesizaţi, nimeni nu a reacţionat.

S-au dat deja avizele, clădirea este parţial demolată, dar se poate opri printr-o intervenţie a prefectului Capitalei. Din păcate, astăzi, purtătoarea de cuvânt, Cristina Elena Şerban, nu a putut să spună nimic concret despre această situaţie.


Din greşeală?
Avizul favorabil demolării, cât şi autorizaţia de desfiinţare sunt ilegale, fiind emise după adoptarea studiului de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin HCGMB nr. 34/2009. Atât proprietarul, Dumitru Bănuţ, cât şi şeful de şantier, inginerul Stănescu, ştiu, dar spun că au toate avizele necesare. Prin lege este stipulată "obligativitatea ca orice edificiu, indiferent de valoarea culturală a faţadelor, să nu poată fi desfiinţat fără un studiu de specialitate complet", care trebuie să preceadă orice intervenţie.

Clădirile "cu galben" nu pot fi demolate, fiind posibile intervenţii permise doar printr-un studiu obligatoriu, complet şi detaliat, elaborat şi avizat favorabil, conform legii, de către DCCPCNMB. Conform legislaţiei în vigoare din februarie 2009, acest imobil nu se poate demola. Şi totuşi... Dar, dacă se schimbă "din greşeală" culoarea din galben în gri, în PUZ-ul zonei protejate 73 "Domenii", este posibilă imediat demolarea.

Fără să verifice atent, DCCPCNMB răspundea la 21 septembrie 2009, când nu începuse demolarea, cererilor făcute de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, INMI şi Alexandru Skultety: "Privind încadrarea corpurilor de clădire aferente imobilului în cauză în categoria celor cu grad de protecţie mediu sunt neîntemeiate, întrucât planşele adoptate prin HCGMB nr. 34/2009 şi publicate pe site-ul Primăriei Municipiului le încadrează în categoria celor fără grad de protecţie.

În ceea ce priveşte propunerea INMI privind clasarea imobilului în cauză ca monument istoric, înregistrată sub nr. 1800/19.09.2009, arătăm că este ulterioară Avizului DCCPCNMB nr. 917/Z/25.08.2009 şi nu conţine argumente de natură să întemeieze o procedură de modificare a documentaţiei PUZ, aprobate prin HCGMB nr. 34/2009". Semnat de directorul coordonator Eugen Pleşca şi consilierul superior arhitect Sergiu Luchian.