"Nu mai merge canci!"

Ţiganii pletoşi din comuna Cuza Vodă, judeţul Constanţa trăiesc după legi proprii. Nu impuse de vreun bulibaşă local, ci făcute de fiecare în parte. N-au stăpân şi nu răspund în faţa nimănui. Au însă vile somptuoase colorate strident, maşini de ultimă generaţie şi afaceri cărora autorităţile abia le desluşesc iţele.

La începutul anilor '60, 33 de familii de ţigani căldărari nomazi s-au stabilit la Cuza Vodă, după ce regimul comunist le-a interzis să mai umble cu cortul. Moş Ioniţă, bulibaşa de atunci, a obţinut pentru ei de la prim-secretarul de partid locuri de casă, acte de identitate şi locuri de muncă la CAP-ul local. După revoluţie, ţiganii pletoşi au reînceput să facă cazane şi tuciuri şi să le vândă atât localnicilor, cât şi celor din judeţele învecinate Constanţei. În timp, meşteşugul s-a pierdut în favoarea afacerilor. Astăzi, la Cuza Vodă sunt aproape 200 de familii de ţigani pletoşi însă doar bătrânii mai ştiu să facă un cazan. Tinerii se "bat" în maşini scumpe şi în case somptuoase.


STAT ÎN STAT
"Cartierul" pletoşilor face notă discordantă cu tot restul comunei. Într-o localitate unde principala activitate economică e agricultura, te întrebi oare ce recolte bogate or fi stat la baza imenselor palate colorate. "Rromii noştri nu merg la câmp. Abia acum, de când cu criza, au început să ceară de la primărie pământ. Averile lor sunt făcute din afaceri cu fier vechi, care au înflorit ani la rând", explică viceprimarul comunei - Ion Mihai.

"Afacerile" ţiganilor se rezumă la centrele de colectare de deşeuri feroase, înşirate, până nu de mult, ca mărgelele de-a lungul căii ferate care merge spre Portul Constanţa. Cele mai multe "firme" n-au plătit niciodată impozite la stat, patronii lor scutindu-se singuri de la orice fel de taxe. "Nici nu prea aveau cum să plătească aceste taxe din moment ce aproape toate aceste societăţi erau înfiinţate ilegal, funcţionând fără autorizaţii de la stat", spune subinspectorul Radu Croitoru, purtătorul de cuvânt al IPJ Constanţa.


DINEYLAND, MÂNCA-ŢI-AŞ
Privite din afară, casele ţiganilor pletoşi seamănă cu palatele din poveşti pentru copii. Colorate în roz, roşu, galben, verde, mov sau având desene stridente făcute direct pe tencuială, ele sunt cea mai mare mândrie a locatarilor. Dacă n-ai ştii unde te afli, ai putea crede că ai aterizat direct în Disneyland. Imobilele sunt atât de masive şi de împopoţonate că te copleşesc. Sunt înconjurate de garduri mari din fier forjat, în spatele cărora tronează limuzine ultimul răcnet. Pe portbagajul unui Volskwagen, proprietarul a înlocuit denumirea modelului, "Passat", cu numele lui - Cezărică.

Aşezarea ţiganilor e practic un stat în stat. Nu are graniţe sau vameşi şi, dacă vrei, nimeni nu te opreşte să intri. Puţin sunt însă cei care se încumetă să o facă. "Ai venit să faci poze? Păi, tre' să-mi dai nişte bani ca să te las! Hai, scoate un milion, că tu ai bani, lucrezi la ziar", îi cere un tânăr cu tupeu fotoreporterului. Ţiganii s-au adunat ciopor la maşina cu care am ajuns în comună şi abia atunci am înţeles teama asistentei sociale de la primărie de a ne lăsa să mergem singuri în comunitatea pletoşilor şi de a ne însoţi ea însăşi fără a fi secondată de viceprimar.
În spatele ferestrelor, femeile oacheşe cu galbeni în cozile împletite rânjesc la spectacolul de pe uliţă. Dinţii lor de aur par şi mai strălucitori reflectaţi în sticla geamurilor.


CU BANI LA LĂUTARI
Dacă ajungi să le calci pragul, ţiganii nu fac altceva decât să se plângă. Ascultându-i, ai crede că-s săraci lipiţi pământului. "Nu mai merge nimica, domnişoară", zice Mihai Ion, proprietarul uneia dintre cele mai mari case situate pe "strada bogaţilor". Pentru că, chiar şi aici unde toată lumea are palat, există o stradă a bogaţilor. În bucătăria a cărei podea e placată cu gresie maro "cu fir dă aur", fiica şi nora stăpânului casei curăţă două gâşte grase. Sunt pline de aur în păr şi la gât, dar asta nu pare să le incomodeze. Pregătesc marea petrecere de ziua moştenitorului averii ţigăneşti.

Mihai Ion spune că s-a îmbogăţit "din aur şi din fier". După revoluţie, mulţi dintre ţiganii din Cuza Vodă şi-au primit înapoi de la stat aurul pe care comuniştii îl confiscaseră de la părinţii şi bunicii lor. "Cu aurul ăla ne-am luat neveste şi am început afacerile", spune Ion. Bărbatul e cunoscut pentru petrecerile de pomină pe care le face şi îi place să se laude cu asta - "110 milioane i-am dat lu' Nicoară (n.r. - lăutarul Petrică Nicoară) de-a venit să-mi cânte aicea, la botezu' lu' ăsta micu', în primăvară. Şi la nunta băiatului am adus-o pă Carmen Şerban. Atunci am tăiat 30-40 de porci mari, ca la 200 şi de kile, şi i-am împărţit la lume".
Cu toate astea, se plânge că o duce rău. "Păi dacă fier nu mai e, s-a terminat... O să ne întoarcem la făcut cazane", zice el cu o privire care ar trebui să ne convingă.   
POFTIND LA AJUTOR SOCIAL
Tudora Mihai şi Iulian Stănescu sunt căsătoriţi de 23 de ani. Femeia avea 10 ani când s-au luat şi acum are un băiat la casa lui şi încă unul, de 15 ani pe care, zice ea, ar trebui să-l însoare, dar n-are cu ce-i face nuntă. "He he... Păi acu' doi ani mergea afacerile, câştigam bani buni", zice ea arătând spre casa roz bombon cu etaj şi balcoane cu coloane, ca-n "Romeo şi Julieta" - rezultatul anilor întregi de "trudă" ca afacerist.

"Acuma, fierul s-a eftenit, nu mai merge canci! Am închis punturile de lucru, nu mai merge treburile", zice râzând şi etalându-şi dantura aurită. Bărbatul ei nu-i acasă. "E dus după afaceri", ne lămureşte. Ce afaceri, dacă "nu mai merge canci"? "Eeeeee...", zice ea misterios şi revine la greutăţile vieţii - că nu-s bani de lemne, de nuntă... "Şi nici ajutor social de la primărie nu ne dă, că avem o amărâtă de maşină", rosteşte cu obidă tânăra ţigancă. "Amărâta de maşină" nu era prin preajmă. Era dusă cu bărbatul casei "după afaceri eee..."


DE CE SĂ DEA EI BANI LA STAT?
Viceprimarul Ion Mihai spune că ţiganii pletoşi n-o mai duc, într-adevăr, aşa de bine de când a venit criza. "Prima dovadă e că au început să-şi dea copiii la şcoală ca să poată lua carnet, că nu mai au bani să plătească şoferi români, cum făceau înainte", spune el. De taxe şi impozite locale pletoşii nu vor să audă. "Sub 50% dintre rromii din comună contribuie la bugetul de taxe şi impozite. Rudarii, care sunt dintre rromii săraci, mai plătesc. Pletoşii nu-şi plătesc nici apa, că de ce să dea ei bani la stat?", spune mediatorul pentru comunitatea rromă, Mariana Jitaru. "Cei mai mulţi dintre pletoşi nu şi-au plătit taxele de la înfiinţarea comunei, în 2004. Din această cauză noi avem în prezent restanţe la bugetul consiliului judeţean de aproape 3 miliarde de lei vechi", adaugă viceprimarul. "N-am ce să le fac... Numai când mai au nevoie de ceva de la primărie pot să-i strâng cu uşa un pic şi să le zic - «îţi dau, dacă dai şi tu ceva la impozit, măcar 500 de mii acolo»... Dacă statul le-a creat portiţe să facă ilegalităţi, asta fac", se plânge Ion Mihai.


REORIENTARE
În urmă cu câţiva ani, Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Constanţa a încercat să pună capăt afacerilor ilegale cu fier vechi din Cuza Vodă. A fost nevoie de intervenţia mascaţilor pentru ca patronii de centre de colectare să poată fi duşi la audieri. "Centrele de colectare erau amplasate pe marginea căii ferate, pe unde circulau trenurile de marfă spre şi dinspre port. Rromii săraci din comună se urcau pe vagoane şi furau fier vechi pe care îl duceau la aceste centre. Centrele îl preluau şi îl livrau în port, de unde pleca din nou cu trenurile de marfă. Se creea astfel un fel de suveică interminabilă. Majoritatea firmelor care aveau autorizaţii de funcţionare erau făcute pe numele celor mai bătrâni membri din familiile rromilor, pe considerentul că, şi dacă ajunge poliţia la ei, ce-o să-i facă unui moş de 80 de ani care nu ştie nici să scrie", spune subcomisarul Radu Croitoru, de la IPJ Constanţa. De când cu criza, ţiganii s-au reorientat. Nu spre vechiul lor meşteşug sau spre afaceri legale, ci spre alte "combinaţii". "Anul trecut intraseră în afaceri cu cereale, pentru a beneficia de deducerea de TVA. Nu prea le-a mers, aşa că acum îşi fac firme de prestări servicii, de exemplu de curăţenie. Nu le înscriu în judeţul Constanţa, pentru a nu putea fi depistaţi şi încasează bani de la diverse firme pentru servicii pe care nu le prestează niciodată", mai spune poliţistul.   


Casele ţiganilor din România:


Citiţi şi: Adrian Minune: "Sunt maşină de făcut bani!"