La Veneţia: Carnaval cu români şi muzică balcanică

Patrimoniu al umanităţii, Veneţia, insula plutitoare, îşi pune din nou, pentru zece zile, masca de carnaval. Curând, va fi februarie, luna îndrăgostiţilor şi a emoţionantelor preludii (purificate, la creştini, prin post, de unde şi denumirea de Carnaval, sau "carne-vale", în traducere "fără-carne"), şi Evul Mediu romantic se va muta în Piaţa San Marco, unde un înger va coborâ pe pământ. "Viaţa e un teatru. Toţi poartă mască" este genericul ediţiei 2012 a Carnavalului veneţian, cel mai frumos şi poate cel mai mare eveniment de acest gen din lume. După succesele avute, de-a lungul anilor, de artişti profesionişti şi amatori români, care au participat în cadrul evenimentelor culturale din timpul carnavalului, anul acesta Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, organizează Festivalul de muzică balcanică “Dimitrie Cantemir”. Vor participa patru formaţii muzicale de prestigiu: Jordi Savall & Hespèrion XXI (Spania), formaţia Marâghî (Italia), formaţia Bezmârâ (Turcia) şi grupul Anton Pann (România). Concertele din programul festivalului se vor desfăşura în perioada 10-13 februarie 2012, la prestigiosul Teatru La Fenice din Veneţia. Dupa cum ne-a informat dl Mihai Stan )IRCCU Veneţia), în cadrul concertului inaugural susţinut de Jordi Savall & Hespèrion XXI, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Cetatea Serenissimei va organiza ceremonia de decernare a distincţiilor conferite de preşedintele României lui Cristiano Chiarot, preşedintele Teatrului La Fenice, şi lui Jordi Savall, în semn de recunoaştere a meritelor lor deosebite în promovarea culturii şi a imaginii României. Evenimentul beneficiază de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român.

Jordi Savall este o figură de excepţie a muzicii contemporane. Cu o îndelungată carieră de muzician, profesor, cercetător şi iniţiator de proiecte muzicale şi culturale, Jordi Savall este, probabil, cel mai de seamă arhitect al actualei revalorizări a muzicii vechi. Cu o agendă concertistică impresionantă (peste 140 de concerte anual) şi numeroasele înregistrări (în medie şase albume lansate în fiecare an, majoritatea editate de propria sa casă de discuri, Alia Vox), el a demonstrat că muzica veche nu este neapărat elitistă, ci poate atrage un public numeros, din ce în ce mai tânăr.

Formaţia Marâghî (Italia) - fondată la Veneţia, explorează două linii: una vocală (hânende) şi una instrumentală (sâzende). Prima propune o călătorie care începe cu compoziţiile muzicianului, compozitorului şi muzicologului 'Abd ul-Qadir Marâghî (Maragheh, 1360 -? Herat, 1435). Compoziţiile vocale s-au născut cu cea mai mare probabilitate la Samarcand, unde Marâghî a lucrat la curtea împăratului Timur. Parcurgând Drumul Mătăsii, compoziţiile sosite în lumea otomană au influenţat naşterea muzicii clasice otomane. Cea de-a doua linie este acea de explorare a repertoriului instrumental al vechii muzici clasice otomane (secolele XVI-XVIII), care răsuna la curte şi în centrele sufi din Constantinopol. Grupul interpretează şi compoziţii scrise de Dimitrie Cantemir.

Formaţia Bezmârâ (Turcia) încearcă să redescopere peşrev-ul şi semţis-ul secolelor XVI şi XVII, care se regăsea în cartea "Kitâbu Ilmi'l-Misiki 'ala Vechi'l-Hurufât "- carte pentru învăţarea muzicii prin intermediul literelor, scrisă de Dimitrie Cantemir. Cartea ştiinţei muzicii, scrisă în limba turcă de Dimitrie Cantemir, a fost elaborată în perioada şederii la Constantinopol. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice şi religioase, primul sistem de notaţie muzicală al muzicii otomane, Cantemir punând în discuţie şi importanţa muzicii religioase ortodoxe şi influenţarea acesteia de către muzica bizantină. Datorită acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice şi cercetător de frunte al muzicii religioase. Dintre instrumentele existente în timpul redactării cărţii, astăzi sunt utilizate doar ney-ul, nakkare-ul şi dair-tamburul. Pentru a prezenta un mod de interpretare foarte apropiat perioadei, a fost necesară reconstruirea acestor instrumente tradiţionale.

Grupul de muzica veche Anton Pann (România) a luat fiinta în 2004, la iniţiativa lui Constantin Răileanu, cu scopul declarat al valorificării tezaurului muzical aflat în manuscrisele de pe teritoriul României. În 2008, grupul a reuşit să achiziţioneze din Istanbul instrumente specifice muzicii abordate, uşurând munca de transpunere în plan sonor a ethosului muzicii vechi.